Manastirea Durau - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2018 BISERICI.org

Noutăți în... e-mail!

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Biserici

Mânăstirea Durău
Durău
 HARTA S   HARTA G   VREMEA   ADAUGĂ INFO   ADAUGĂ FOTO   ADAUGĂ MESAJ   FĂRĂ MESAJE 
Religie:Ortodox
Localitate:Durău
Comună:Ceahlău
Județ:Neamț
Adresa:Stațiunea Durău
Cod poștal:617130
Persoană de contact :Stavrofora Raisia Lungu
Telefon :0233... Click aici pentru a Vizualiza Telefoanele!
Adresă de e-mail : @mmb.ro
Adresa web Biserica:durau.mmb.ro
Adrese utile:www.mmb.ro
www.primariaCeahlau.ro
www.cjNeamt.ro
www.prefecturaNeamt.ro
Hram:Buna Vestire,
Stil arhitectonic:Tradițional moldovenesc
Detalii:Actuala biserică de la Durău s-a ridicat în locul unui vechi schit de maici, existent aici încă de la începutul veacului al XVII-lea. După aproape două secole maicile s-au risipit și în locul lor au sosit călugări de la Schitul Hangu. Un Pomelnic de la Durău menționează la 1822 că schitul de la poalele Ceahlăului se afla sub ascultarea "mănăstirii cea de piatră din vale". De altfel, când în 1830 egumenia Schitului Hangu este arendată protosinghelului Gavril pe timp de 10 ani, una dintre clauzele contractuale prevedea și construirea unei noi biserici la Durău. Decăderea Schitului Hangu a dus la lichidarea raporturilor de subordonare pe care era nevoită să le întrețină așezarea monahală de la Durău.
În 1830, pe cheltuiala unor negustori înstăriți din târgul Piatra, a început construcția bisericii actuale, care se încheie în 1835, după cum ne informează inscripția din pridvor:
Biserica Buna Vestire a Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, zidită în zilele preaînălțatului Domn Mihail Grigore Sturdza Voievod, cu bagoslovirea Preasfințitului Mitropolit Veniamin, cu ajutorul domnilor ce i-au năstăvit Duhul Sfânt, prin osârdia cuvioșiei sale părintelui Ghervasie și a neguțătorilor dumnealor frați Gheorghe și Ioan Prosie și Vasile Iliovici - 1835.
În cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea și la începutul veacului următor s-au construit în jurul bisericii mai multe case călugărești, marea majoritate a acestora fiind demolate, după 1970, cu prilejul construirii Stațiunii climaterice Durău. Ca și Palatul Cnejilor, Durăul a constituit un preferat loc de întâlnire și de popas pentru numeroase personalități ale vieții politice, literare și cultural-artistice. Mitropolitul Veniamin Costache, a cărui reședință se mai păstrează și astăzi, Emil Gârleanu, N. Gane, Alexandru Vlahuță zăboveau îndelung pe prispele caselor mănăstirești sau pe potecile Ceahlăului. Barbu Delavrancea, Caragiale, Aurel Băeșu, Mihail Sadoveanu erau oaspeți obișnuiți ai Durăului, iar Gheorghe Panu - cunoscut om politic, jurist și gazetar - și-a petrecut aici timp de 20 de ani toate vacanțele, uzând de toată influența sa pentru înfrumusețarea și dezvoltarea mănăstirii.
Catapeteasma adusă de la Schitul Cerebuc
Alte informații:Intrarea în incinta mănăstirii se deschide în arc, sub clopotnița zidită la începutul secolului nostru. Turnul-clopotniță este o construcție masivă, de plan pătrat, cu trei nivele. La primul etaj se află paraclisul, unde s-a organizat o expoziție permanentă de artă religioasă, printre exponatele căreia se află și o frumoasă catapeteasmă de biserică din secolul al XVIII-lea, lucrată în stil popular, cu ușoare influențe bizantine. Icoanele pictate pe scânduri groase de stejar se caracterizează prin simplitate și dinamism compozițional, iar culorile vii utilizate alături de nuanțe mai atenuate individualizează și definesc locul fiecărui personaj. Pictura paraclisului, în tonalități calde, cu puternice influențe din arta lui Tonitza, se datorește arhimandritului Teodor Varahil Moraru, fost călugăr și stareț la Durău, care a executat-o în 1938 și a restaurat-o după cel de-al doilea război mondial, în timpul căruia mănăstirea a avut mult de suferit.
Latura nordică a incintei este completată, la apus de turnul-clopotniță, prin vechea stăreție, construcție arhaică din bârne lutuite cu pridvor deschis și balcon-mansardă spre curtea mănăstirii și prin Casa Veniamin Costache, aflată într-o bună stare de conservare. În colțul nord-estic al curții interioare se mai păstrează încă vechea clopotniță, construită probabil tot în perioada 1830-1835, iar pe latura vestică se află mai multe vile care au aparținut administrației Stațiunii Durău și au intrat după 1990 în patrimoniul mănăstirii. În sfârșit, în afara incintei, spre nord-vest, se află Sala de conferințe, cu mai multe spații și paraclis propriu, unde se pot organiza diverse reuniuni cu caracter național și internațional.
În ultimii ani, Durăul a redevenit mănăstire de maici și a fost amenajat ca Centru cultural-pastoral al Patriarhiei Române, ocupând un loc cu totul deosebit în rețeaua așezămintelor monahale din țara noastră.
Biserica "Buna Vestire" este zidită din piatră și cărămidă și constituie din punct de vedere arhitectonic o realizare destul de interesantă, prin îmbinarea unor elemente tradițional-moldovenești cu altele mai noi, împrumutate chiar de la construcții monumentale laice.
Planul bisericii este cel obișnuit, în formă de cruce, cu două abside laterale ușor pronunțate și o a treia la altar, în prelungirea cărora se află corpul navei divizat în naos, pronaos și pridvor. Acoperământul de tablă, cu margini evazate mai ales la extremitățile est și vest, este străpuns de trei turle înalte, zvelte, care se proiectează cu multă grație pe fondul verde-cenușiu al Ceahlăului. Fațadele sunt compartimentate în panouri cu ajutorul pilaștrilor ce susțin un antablament cu un profil zimțat sub streașină. Fațada dinspre apus este tratată în stil neoclasic: un fronton cu șase firide de dimensiuni variabile se sprijină pe coloane angajate, grupate câte două. Sus, în firidele frontonului s-au zugrăvit - probabil după 1835 - icoane al fresco, iar zona centrală a fațadei este acoperită de o superbă ușă sculptată în lemn de stejar, care constituie o adevărată podoabă a edificiului.
În interior, pridvorul este bine delimitat și despărțit de pronaos printr-un perete masiv în care s-a încastrat inscripția votivă. În schimb, între naos și pronaos distincția nu se poate face decât cu ajutorul celor două cupole sprijinite pe acea succesiune de arce specific moldovenească.
Cod Monument:NT-II-a-B-10607
Știri despre biserică:

»  Conferință preoțească la Durău: IPS Teofan și PS Emilian Lovișteanul s-au întâlnit cu familiile de preoți din trei protopopiate (2017-05-12)

 Închide 

Conferință preoțească la Durău: IPS Teofan și PS Emilian Lovișteanul s-au întâlnit cu familiile de preoți din trei protopopiate

[2017-05-12]
de Sorin Ionițe

La Centrul Cultural-Pastoral Sfântul Daniil Sihastrul de la Durău, în perioada 7 – 9 mai 2017, a avut loc cea de-a doua întâlnire a IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, cu preoți și preotese din Arhiepiscopia Iașilor.
Evenimentul se înscrie în seria conferințelor preoțești din anul 2017, puse sub genericul Familia preotului – mărturie de viață creștină în lumea de azi, informează doxologia.ro.
Aceste întâlniri, organizate de Sectorul de Misiune, Statistică și Prognoză Pastorală al Eparhiei, coordonat de părintele consilier Arhim. Nicodim Petre, au debutat la data de 1 mai și se vor încheia la începutul lunii septembrie.
Întrunirea a reunit familii de preoți din protopopiatele Piatra Neamț, Hârlău și Târgu Neamț. Participanții s-au rugat împreună cu Părintele Mitropolit, dar și cu Preasfințitul Părinte Emilian Lovișteanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, în cadrul celor două Sfinte Liturghii oficiate pe durata conferințelor.
În deschiderea lucrărilor, IPS Teofan a vorbit despre mărturisirea credinței în lumea contemporană.
Să ne amintim mai mult despre mărturisitori, să le citim cărțile și să găsim puncte de legătură între ceea ce au trăit ei atunci și ceea ce trăim noi astăzi, a îndemnat Mitropolitul Moldovei.
În continuare, PS Emilian Lovișteanul a susținut conferința Familia creștină și familia preotului în special.
Familia preotului, a spus Preasfinția Sa, este astăzi mărturisitoare în orice context social s-ar afla. Ea poate reprezenta modelul care zidește sau, dimpotrivă, non-modelul care distruge familiile creștine ale enoriașilor.
Ultima parte a conferinței a adus în prim plan chipuri de preoți mărturisitori din perioada regimului comunist ateu și exemple ale unor preotese și copii de preoți care au avut de suferit pentru că au mărturisit credința și au fost solidari cu cei închiși sau persecutați pe nedrept de autorități.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 462, Ultimul acces: 2018-06-24 07:57:52

»  Trei îndemnuri ale Mitropolitului Moldovei, rostite la hramul Mănăstirii Durău (2017-03-27)

 Închide 

Trei îndemnuri ale Mitropolitului Moldovei, rostite la hramul Mănăstirii Durău

[2017-03-27]
de Sorin Ionițe

În ziua praznicului Bunei Vestiri, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan a slujit la Mănăstirea Durău din județul Neamț, cu prilejul hramului sfântului locaș, notează doxologia.ro.
Mitropolitul Moldovei și Bucovinei a oficiat, în 25 martie 2017, Sfânta Liturghie împreună cu un sobor de clerici, în prezența maicii starețe Raisia Lungu, a altor monahi și monahii de la mănăstirile din apropiere și a numeroși credincioși.
După citirea textului evanghelic rânduit, ierarhul a evidențiat în cuvântul rostit trei aspecte necesare pentru păstrarea lui Dumnezeu în mințile și în inimile noastre:
Ascultarea și lăsarea în voia lui Dumnezeu – expresia rostită de Maica Domnului «Fie mie după cuvântul Tău» ar trebui să fie fundamentul vieții noastre, a subliniat Părintele Mitropolit.
Smerenia – inima omului nu poate să se umple de Dumnezeu dacă este plină de mândrie, de orgoliu și de ambiții; inima înfrântă și smerită este singura pe care Dumnezeu nu o urgisește, a adăugat Înaltpreasfinția Sa.
Rugăciunea neîncetat㠖 gândul nostru să fie îndreptat spre Dumnezeu nu doar în clipele de rugăciune pe care poate le rostim în fapt de dimineață și de seară, ci și de-a lungul întregii zile, prin rugăciunea din timpul lucrului, a concluzionat ierarhul.
La finalul Sfintei Liturghii, a fost oficiată o slujbă de pomenire pentru ctitorii și binefăcătorii mănăstirii.
Aflată la poalele Muntelui Ceahlău, biserica actuală a Mănăstirii Durău a fost construită între anii 1830-1835 pe locul unui vechi schit de maici existent încă de la începutul secolului al șaptesprezecelea. În perioada regimului comunist, Mănăstirea Durău a funcționat ca biserică de parohie, cei mai mulți dintre călugări fiind alungați. A redevenit mănăstire de maici începând cu anul 1991.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 488, Ultimul acces: 2018-06-24 07:57:52

»  Simpozion Național desfășurat la Mănăstirea Durău (2012-09-24)

 Închide 

Simpozion Național desfășurat la Mănăstirea Durău

[2012-09-24]
În perioada 13-16 septembrie 2012, la Centrul Cultural Pastoral 'Sfântul Daniil Sihastrul' de la Mănăstirea Durău, județul Neamț, s-a desfășurat Simpozionul Național 'Dialogul dintre Științe, Filosofie și Teologie'. Cea de a V-a ediție a tratat ca tematică 'Viața și conștiința în orizontul temporalității - abordare teologică, filosofică și științifică', coordonată pe două școli de vară - 'Religie și psihologie' și 'Miracolul Vieții', informează Ziarul Lumina, Ediția de Moldova.
Programul se integrează în proiectul 'Cursuri privind dialogul dintre Teologie, Filosofie și Știință din perspectiva teologiei ortodoxe', derulat în România, în intervalul martie 2011-martie 2013. Organizarea simpozionului, eveniment aflat sub patronajul Patriarhiei Române și al Universității 'Alexandru Ioan Cuza' din Iași și Universității București, a fost asigurată în acest an de Centrul de Cercetare Interdisciplinară în Religie, Filosofie și Știință din Iași, Centrul de Dialog și Cercetare în Teologie, Știință și Filosofie din București și cu susținerea Fundației 'John Templeton' din SUA.
Lucrările științifice au fost susținute de către 14 cadre universitare și cercetători din București și Iași, din diverse specializări, într-o manieră personală. Auditoriul, însemnând 100 de cadre din învățământul preuniversitar, profesori de religie sau filosofie, de matematică și fizică, de chimie și economie, de informatică, istorie sau literatură, a explorat, alături de lectorii invitați să susțină tematica simpozionului, o posibilă înțelegere, mai largă și mai nuanțată, privind condiția temporalității, așa cum este ea prezentă în Științe, în Filosofie și Teologie, și posibilitățile pe care aceste domenii le propun pentru o receptare adecvată a vieții personale și comunitare.
Joi seara, 13 septembrie, a avut loc deschiderea simpozionului, cu prezentarea invitaților de către diac. asist. dr. Sorin Adrian Mihalache și a mesajelor din partea Înalților Prelați ai Bisericii Ortodoxe Române. Astfel, conf. dr. Adrian Lemeni și pr. prof. dr. Gheorghe Popa au citit mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și al Înalt Preasfințitului Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.
Lucrările simpozionului au debutat vineri, 14 septembrie, sub auspiciile Sfintei Cruci, Sfânta Liturghie oficiată cu prilejul sărbătorii Înălțării Sfintei Cruci adăugând întregului eveniment o semnificație spirituală și un cadru adecvat pentru tematica simpozionului. În lumina acestei sărbători, s-ar putea spune că premisa întregului dialog a deschis reflecția privind timpul și temporalitatea, către dimensiunea jertfei lui Hristos, a Crucii lui, care orientează temporalitatea spre veșnicia lui Dumnezeu.
Identitatea omului - între timp și kairos
Lucrările primei zile au fost organizate în două sesiuni, cuprinzând câte patru prezentări fiecare. Expunerile, susținute pe parcursul a 20 de minute, au fost urmate de o oră și 20 de minute de discuții.
Prima sesiune, moderată de prof. dr. Ștefan Afloroaei, a debutat cu Dimensiunea participativă a cunoașterii și a vieții - un punct de vedere psihologic, o provocare lansată de Florin Caragiu, teolog și matematician. Vorbind despre actualul reducționism epistemiologic, dl Caragiu a evidențiat faptul că, cel mai adesea, percepțiile construite în acest fel ratează omul. Spre exemplu, s-a constatat că, în mod frecvent, experimentul prin observația instrumentată reprezintă o metodă căreia îi scapă totuși întregul, iar asta pentru că accentul se concentreză pe anumiți indicatori sau variabile, dar se omite contextul acestora, cu nuanțe personale semnificative pentru acuratețea evaluării obiectelor de studiu. La urma urmei, legea dinamicii interioare variază de la o persoană la altă, ceea ce face ca omul să nu poată fi cuantificat în măsuri cantitative și rigide. Acest fapt arată că metodologia experimentală sacrifică subiectivitatea pentru o obiectivitate științifică. În paralel, s-a adus în prim-plan problematizarea trecerii de la teoreticul 'a ști' la 'a crede', unde supraraționalul credinței constă în transfigurarea naturii omului, care nu anulează personalitatea sa, ci o împlinește.
O altă fațetă a raționalului secularizat o reprezintă economia actuală, pe această temă prof. dr. Costea Munteanu abordând 'Timpul economic la orizontul mântuirii'. Premisa de plecare este tensiunea existentă, și anume că 'fiecare individ este mânat de voința să-și împlinească scopurile cât mai repede posibil'. Cu alte cuvinte, timpul este foarte prețios pentru oricine, însă rata preferinței de timp prezent variază în funcție de maniera de raportare la resurse, în general, iar economia vede aici două tipologiii semnificative: consumatorul și întreprinzătorul. Astfel, 'acum' devine timpul consumatorului, aflat sub presiunea unei temeri legate de incertitudinea celor viitoare, în timp ce antreprenorul este dispus să-și asume riscurile în vederea câștigului, deci a bunurilor viitoare. Însă teoriile economiei omit să precizeze existența a două tipuri de agonisire - distructivă și constructivă. De aceea, statutul întreprinzătorului își are un sens mai bine definit dacă introducem în discuție modul cum alege să dispună de investiții.
Cum devine o întrebare definitorie pentru dimensiunea psihologică, care acaparează întotdeauna atenția publicului. Tema prof. dr. Ion Dafinoiu - Distorsiunea hipnotică a timpului: utilizări terapeutice - a provocat ulterior numeroase întrebări în cadrul dezbaterilor formale și informale. Mai întâi, este de remarcat că psihoterapia relaxează mult semnificația acestei expresii, ce pare altminteri tehnică și cu posibile conotații ezoterice. Sunt incluse aici, în mod obișnuit, în practica psihoterapeutică, toate episoadele de contemplație, de uimire, toate situațiile obișnuite în care persoana este atentă, absorbită de un fapt interior sau exterior. Într-o astfel de transă (când persoana este absorbită de un fapt, când urmărește cu atenție ceva, o anumită situație, pierzând întrucâtva imaginea de ansamblu), timpul este transgresat, iar secvența respectivă, care ocupă tot centrul atenției, e trăită ca o realitate integrală. În felul acesta, păstrând limbajul psihoterapeutic, s-ar putea spune că transele hipnotice nu depind doar de prezența unui specialist care să le inducă. Ele pot fi trăite zilnic, prin actualizarea unei alte realități (de exemplu vizionarea unui film, când spectatorii sunt absorbiți de peliculă, și devin ei înșiși parte din film, trăind la o intensitate comparabilă cu cea a personajelor). În acest loc, se justifică și avertismentul cu privire la conținutul acestor experiențe care ne copleșesc. Pentru că, în felul acesta, și o secvență tare, dintr-un film thriller, poate induce o transă hipnotică, adică o stare în care spectatorul e copleșit de intensitatea evenimentelor și uită complet de sine. Se ivește firesc întrebarea dacă e nevoie de un filtru personal, care să ne împiedice să ne livrăm oricărei experiențe? Nu cumva, există și riscul să ratăm prezentul sau realitatea în întregul ei, dacă preferăm, de exemplu, ancorarea prelungită, definitivă chiar, în ficțiunea jocurilor existente, de pildă, în spațiul virtual?
Ultima prezentare a primei sesiuni i-a revenit conf. dr. George Bondor de la catedra de Filosofie, despre Memorie și uitare. Între chestiunile importante, elocventă a fost și divizarea memoriei pe trei paliere: în percepția lumească, în perspectiva credinței și memoria care trezește sentimente, deci mai presus de simpla prezentificare a unor obiecte sau imagini. Astfel, devine esențială rațiunea amintirilor, adică modul de receptare și de re-invocare a ceea ce înregistrăm în memorie, plecând de la premisa Fericitului Augustin, că 'memoria este pântecele sufletului'.
Cea de-a doua sesiune, moderată de prof. dr. Costea Munteanu, a debutat cu o perspectivă foarte interesantă adresată domeniului informaticii (lingvisticii computaționale) 'Ca să fie cu adevărat umoanoid, a afirmat prof. univ. Ștefan Trăușan-Matu, robotul ar trebui să aibă și conștiința că este muritor, asemenea omului'. Se poate sesiza că limbajul natural devine foarte greu traductibil prin inteligența artificială, iar ca simplu exemplu ne sunt metaforele și figurile de stil, în general, care nu sunt prelucrate adecvat. Exemplul cel mai ușor de înțeles și de verificat este aplicația google translate, în cazul unor expresii de genul celor amintite. Prof. dr. Ștefan Traușan-Matu, a cărui prezentare s-a intitulat Timp, kairos și cronotop în inteligența artificială, lingvistică și teologie, a mai subliniat nevoia de timp petrecut în dialog, ca manieră de explorare, ca experiență de cunoaștere, indiferent că ne referim la un dialog organizat, în forma unei colaborări, sau la discuții, polemici sau completări, având ca reper o celebră zicere - 'numai prin dialog putem pătrunde în celălalt'. Astfel, timpul este perceput ca o calitate, ca potențial al aducerii veșniciei în clipa de acum și devine kairos.
Practic, așa cum sugera conf. dr. Adrian Lemeni într-o prezentare ulterioară, intitulată Sensul eshatologic al timpului, kairos-ul nu este altceva decât asumarea timpului în cheia virtuții și a cunoașterii orientate către împlinirea vocației de îndumnezeire a omului, un timp trăit plenar în dimensiunea iubirii, în contrast cu acel timp care ne stresează permanent din cauza egoismului însușit - urmărirea obsesivă a propriilor interese: banii, puterea și plăcerea. Pe acest fundal, se poate vedea mai deslușit cum sensul timpului este distorsionat printr-o raportare de tip 'a avea', în defavoarea lui 'a fi', un derapaj care caracterizează și explică superficialitatea actuală care se opune dinamicii duhovnicești, unde graba exterioară este înlocuită cu mișcarea interioară a spiritului: 'opriți-vă și cunoașteți că Eu sunt Dumnezeu' (Ps. 45, 10).
În ce-a de-a doua sesiune a zilei de vineri, după expunerea domnului Adrian Lemeni, a urmat prof. dr. Anton Carpinschi, cu prezentarea unui text intitulat Conștiința sinoptică și ființarea comprehensivă în orizontul temporalității, și prof. dr. Nicu Gavriluță, cu Ipostaze sociale ale temporalității interpretate din perspectiva metodei complexității nultidimensionale. În cuprinsul conștiinței sinoptice, soluția optimă corespunzătoare conflictului interior dintre sinele egoist și persoana dezgolită de acest sine o reprezintă 'asumarea participativă a failibilității umane', asumare care, însă, se mișcă în sensul îndumnezeirii, de pnevmatizare a naturii interioare și înconjuratoare și care își atinge apogeul în spiritul comuniunii cu Iubirea Sfintei Treimi. Altfel spus, o 'ființare prin participarea la Ființă'.
După cină, a urmat un dialog într-un cadru informal, moderat de diac. asist. dr. Sorin Adrian Mihalache. Avându-i în centrul atenției pe prof. dr. Ion Dafinoiu, prof. dr. Leon Zăgrean (specialist în neuroștiințe, profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie 'Carol Davila' din București), prof. dr. Ștefan Traușan-Matu, conf. dr. Adrian Lemeni, prof. dr. Costea Munteanu, publicul a provocat o dezbatere fecundă, în baza întrebărilor și a completărilor care atingeau noi aspecte.
Revelația naturală în lumina cercetărilor științifice
Sâmbătă, 15 septembrie, a fost ultima zi de dezbateri a simpozionului. În cea de a treia sesiune, moderată de prof. dr. Ștefan Trușan-Matu, au fost prezentate câteva perspective științifice, filosofice și teologice asupra temporalității.
În primă instanță, prof. dr. Gelu Bourceanu a prezentat succesiv Timpul cosmologic, termodinamic și biologic, perspectivă prelungită cu o scurtă trecere în revistă a noutăților din fizica recentă, expuse de diac. asist. dr. Sorin Adrian Mihalache în Reprezentări și configurații ale timpului în fizică și în filosofia fizicii. Se știe că atomul conține mai mult spațiu decât materie, însă este vorba despre un vid plin de energie. Analog, omul are în interioritatea lui spațiul și timpul, care îi sunt constitutive trupului său. Chestiunea se apropie întrucâtva de ceea ce afirma prof. dr. Ștefan Afloroaei în Finitudine și experiență a temporalității, anume că 'omul este timp, și nu în timp, datorită experienței personale'. Fizica, a afirmat diac. Sorin Mihalache, indică într-un fel acest lucru, întrucât spațiul este interior materiei, interior fiecărei particule care ne compune.
Dar și biologia ne arată că timpul este interior fiecărei celule, după cum a afirmat prof. dr. Leon Zăgrean, cercetător și fondator al Primului Laborator de Neuroștiințe din România. Aceasta pentru că ritmul proceselor biologice este dat de unele mecanisme care nu țin seama de maniera psihologică de percepere a timpului. Acest fapt, a afirmat prof. dr. Leon Zăgrean, face ca raportarea la cronotop să nu se realizeze doar prin intermediul simțurilor, întrucât 'există un ceas propriu al fiecărei celule'. Pe de altă parte, analiza filosofică atentă a receptării timpului scoate la iveală o eroare încetățenită, anume impresia că noi stăpânim timpul uzual. De fapt, într-un anume sens, timpul ne subjugă sieși, și singura formă de a ieși de sub auspiciile timpului cronos (al clipei goale, care trece) este orizontul experienței unui timp îmbogățit de spirit, anume kairos-ul - cel care iese ulterior de sub legile temporalității, prin caracterul său transcedental.
În Timp și temporalitate în experiența liturgică, pr. prof. dr. Gheorghe Popa a prezentat posibilele conotații atribuite timpului, în corelație cu pătimirile noastre lăuntrice, în funcție de asumarea acestora ca pe o înaintare în cunoașterea de sine, a lumii, a lui Dumnezeu, sau ca o permanentă eschivare. În ultimul stadiu amintit apare pe fundal o frică omenească, o lașitate, care preferă să renunțe la confruntările ascezei personale și, astfel, iese din timpul slăvitor. La polul opus, frica de Dumnezeu, tocmai pentru că izvorăște din iubire (teama de a nu-L întrista pe Cel Iubit cu vreo mostră de egocentrism care ar trăda iubirea Lui), se situează în timpul slăvitor. Însă, experierea timpului în spațiul liturgic nu are o mișcare liniară, iar asta pentru că dinamica omului comportă diferite fluctuații, salturi și comportări neliniare, sub forma căderilor și a ridicărilor din viața duhovnicească. În concordanță cu descoperirile din fizica recentă, se poate spune că timpul, mai exact omul-timp, este în stare să actualizeze în sine veșnicia, prin conlucrarea cu harul, deci să devină om-Veșnicie, adică om îndumnezeit. Mai concret, sinergia dintre puterea harică și voința activă a omului conduce la o însușire creatoare a timpului, când omul sfințește timpul secularizat și îl reiterează prin propria trăire în ritmul primordial.
Ieșirea din timp în perspectiva sfințeniei
Sesiunea a patra și, practic, ultima a celei de a V-a ediții a simpozionului, moderată de pr. prof. dr. Gheorghe Popa, a surprins o abordare a temporalității în lumina gândirii neptice și a teologiei contemporane, așa cum este ea prezentă în opera părintelui Dumitru Stăniloae. Considerațiile privind timpul și veșnicia în gândirea patristică au fost expuse și explicitate de lect. dr. Marin Bălan, în deosebi prin prisma nuanțelor de ordin lingvistic din greaca veche. Spre exemplu, đńïïäïæ, tradus ca ieșire (din timp), consemnează în om perfecțiunea pe care Dumnezeu i-o dăruiește, sub formă de bunătate sau alte atribute divine, conform scrierilor Sfântului Dionisie Areopagitul. Se poate sesiza că această optică se regăsește în exprimarea profetică din Sfânta Scriptură: 'Atunci mi S-a arătat Domnul din depărtare și mi-a zis: 'Cu iubire veșnică te-am iubit și de aceea Mi-am întins spre tine bunăvoința. Din nou te voi pune în rânduială, fecioara lui Israel, din nou te voi înfrumuseța cu timpanele tale și vei ieși la hora celor ce se veselesc'' (Ier. 31, 3-4). În aceeași direcție de gândire, Relația dintre timp și eternitate în teologia părintelui Stăniloae, susținută de pr. prof. dr. Ștefan Buchiu, decan al Facultății de Teologie Ortodoxă din București, a prezentat timpul ca posibilitate de auto-depășire, ca formă în care viitorul schimbă trecutul și îl repară. Perspectiva sfințeniei și implicit a veșniciei, prezente în teologia ortodoxă, își pune amprenta asupra modului de a fi al omului, care nu se lasă copleșit de propriile patimi și înfruntă prin curaj duhovnicesc comoditatea omului vechi, aflat sub lege și fără de lege.
În încheierea abordărilor asupra temporalității, s-a constatat faptul că demersurile științifice, cele din Economie, Informatică, Fizică sau Psihologie, dar și cele prezente astăzi în câmpul neuroștiințelor sau în modelele explicative ce utilizează abordări sociologice, evidențiază constatări importante, cu aderență foarte bună la înțelesurile spirituale ale vieții. În felul acesta, se dovedește că dialogul poate răspunde nevoilor actuale ale omului și ale societății. Deschiderea reciprocă și cooperarea în câmpul cunoașterii reprezintă abordarea care poate însuma și lumina contribuțiile ariilor de cercetare, fie că este vorba despre datele ce privesc universul fizic, câmpul social sau spațiul interior persoanei. Deschiderea disciplinelor și dialogul persoanelor, care fac posibilă această deschidere, pot lega direct și într-un mod edificator datele cercetărilor minuțioase de situațiile concrete ale vieții și, mai cuprinzător, de condiția spirituală a vieții omenești.
Următoarea ediție a Simpozionul Național 'Dialogul dintre Științe, Filosofie și Teologie' va avea ca temă una dintre provocările majore ale contemporaneității: 'Libertate și comuniune: implicații sociale. Abordare științifică, filosofică și teologică'.
După sesiunea de dezbateri aferentă ultimelor prezentări, programul a continuat cu o drumeție la cabana Fântânele. Participanții la Simpozion au ostenit la drumeția de munte, fiind răsplătiți, la coborâre, cu un foc de tabără și o agapă generoasă la Centrul Cultural Pastoral de la Durău.
Simpozionul s-a încheiat duminică, într-o notă de simetrie, prin participarea la Sfânta Liturghie, oficiată în cadrul Mănăstirii Durău. În felul acesta, zilele destinate dialogului și hrănirii cu înțelesuri filosofice, științifice și teologice au fost cuprinse în timpul liturgic cu care am început și am sfârșit întregul program, sporind semnificația simbolică a evenimentului. În ultimă instanță, între cele două experiențe de transfigurare a timpului și a cunoașterii s-au situat toate eforturile de dialog și de îmbogățire edificatoare.
În final, s-ar putea spune că momentele cele mai reușite ale întâlnirii au arătat asemeni unei coincidențe fericite și destul de rară astăzi, între tensiunea întrebărilor, bucuria deschiderii și cunoașterea edificatoare. De pe urma acestor momente, rămâne, de asemenea, și amintirea frumoasă, ce cuprinde deopotrivă invitații și participanții, maicile și părintele obștii Mănăstirii Durău. Bunăvoința și dragostea părintelui Hariton și a maicii starețe, a tuturor ostenitorilor care au arătat ospitalitate caldă și atenție frățească. Pregătirile cu grijă, slujbele luminoase, în ritmul discret și profund al vieții monastice, toate au sporit frumusețea zilelor petrecute aici. Ambientul extraordinar, priveliștea Ceahlăului, pădurea verde, cerul albastru și aerul tare al muntelui au deschis în suflet și în mica noastră comunitate orizonturi și punți de comunicare, într-o experiență autentică a timpului, în drumul nostru către veșnicie.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 4989, Ultimul acces: 2018-06-24 07:57:52

»  Conferință pastoral misionară dedicată Tainei Nunții la Durău (2011-05-30)

 Închide 

Conferință pastoral misionară dedicată Tainei Nunții la Durău

[2011-05-30]
Aproape 100 de preoți și preotese din Protopopiatele Iași 2 și Piatra Neamț participă timp de două zile la Centrul Cultural - Pastoral Sfântul Daniil Sihastrul de la Durău la conferința pastoral misionara cu tema Pregătirea mirilor pentru Taina Cununiei și viața de familie, informează Radio TRINITAS. Conferința este prezidată de Înalt Preasfințitul Teofan Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.
Înaltpreasfinția Sa a vorbit în cuvântul de deschidere despre aspectele ce vor fi subliniate în cadrul discuțiilor. De asemenea s-a referit la finalitatea acestor conferințe organizate cu toți preoții din Arhiepiscopia Iașilor elaborarea unui ghid pastoral de pregătire a mirilor pentru căsătorie
„Întâlnindu-ne cu toți peste cei 1300 de preoți din Arhiepiscopie, din spusele lor, din cărți, din experiența acumulată până acum vom alcătui un ghid pastoral, un ghid pentru uzul preoților în ceea ce privește pregătirea tinerilor pentru Taina Nunții și pentru viața de familie. Un ghid pastoral pe suport scris, video, audio cu materiale ajutătoare, pe care preotul să le ia și să încerce să le adapteze fiecărei situații”, a spus Înaltpreasfințitul Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 5944, Ultimul acces: 2018-06-24 07:57:52

»  Sinaxa stareților și starețelor din Mitropolia Moldovei și Bucovinei (2010-11-23)

 Închide 

Sinaxa stareților și starețelor din Mitropolia Moldovei și Bucovinei

[2010-11-23]
La Mănăstirea Durău din județul Neamț va începe mâine, 24 noiembrie, sinaxa stareților și starețelor din Mitropolia Moldovei și Bucovinei. Reuniunea se va desfășura pe parcursul a două zile și va fi prezidată de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan.
Mai multe amănunte a oferit pentru Radio TRINITAS, părintele arhimandrit Nichifor Horia, exarh administrativ al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor: „După rugăciunea de binecuvântare și cuvântul de deschidere al Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, sesiunea de lucrări va cuprinde câteva referate și întâlnirea se încheie cu un film despre preacuviosul părinte Paisie Olaru de la Mănăstirea Sihăstria. După vizionarea filmului ierarhii și părinții stareți vor merge în Biserica Mănăstirii pentru slujba Vecerniei unită cu Litia. După oficierea Sfintei Liturghii de a doua zi se va continua cu încă două referate”.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 6324, Ultimul acces: 2018-06-24 07:57:52


Nr. vizualizări:6667
Data ultimei vizualizări:2018-06-24 07:57:52
Data actualizare:2016-07-26 11:05:24
Data încărcării:2006-03-16 05:03:24
Nr. Mesaje:0
Nr. Fotografii:101

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format mărit!


Setul de Fotografii 1
Setul de Fotografii 2
Setul de Fotografii 3
Setul de Fotografii 4
Setul de Fotografii 5
Data: 2009-08-23
Aparat: SONY DSC-H3
Contor: 8

Pictură clopotniță
Foto: Mihaela Achiroaie

Data: 2017-09-10
Aparat: NIKON CORPORATION NIKON D300
Contor: 0

Pictură clopotniță
Foto: Alexandru Losonczy

Data: 2017-09-10
Aparat: NIKON CORPORATION NIKON D40X
Contor: 0

Pictură clopotniță
Foto: Alexandru Losonczy

Data: 2009-08-23
Aparat: SONY DSC-H3
Contor: 12

Pictură
Foto: Mihaela Achiroaie

Data: 2017-09-10
Aparat: NIKON CORPORATION NIKON D40X
Contor: 0

Pictură clopotniță
Foto: Alexandru Losonczy

Data: 2017-09-10
Aparat: NIKON CORPORATION NIKON D40X
Contor: 0

Pictură clopotniță
Foto: Alexandru Losonczy

Data: 2008-08-23
Aparat: Panasonic DMC-FZ18
Contor: 4

Alee
Foto: J-L Krassowsky

Data: 2009-08-23
Aparat: SONY DSC-H3
Contor: 12

Clopotnița veche
Foto: Mihaela Achiroaie

Data: 2008-06-23
Aparat: FUJIFILM FinePix F47fd
Contor: 9

Clopotnița veche
Foto: Gabriel Avramovici

Data: 2017-09-10
Aparat: NIKON CORPORATION NIKON D40X
Contor: 0

Clopotnița veche
Foto: Alexandru Losonczy

Data: 2009-08-23
Aparat: SONY DSC-H3
Contor: 9

Chilii
Foto: Mihaela Achiroaie

Data: 2017-09-10
Aparat: NIKON CORPORATION NIKON D40X
Contor: 0

Chilii
Foto: Alexandru Losonczy

Data: 2015-10-22
Aparat: orange ST26i
Contor: 3

Cladire din cadrul mănăstirii
Foto: Nacu Horațiu

Data: 2017-09-10
Aparat: NIKON CORPORATION NIKON D40X
Contor: 0

Chilii
Foto: Alexandru Losonczy

Data: 2008-06-23
Aparat: FUJIFILM FinePix F47fd
Contor: 5

Chilii
Foto: Gabriel Avramovici

Data: 2017-09-10
Aparat: NIKON CORPORATION NIKON D300
Contor: 0

Chilii
Foto: Alexandru Losonczy


Setul de Fotografii 6
Setul de Fotografii 7