Dealu Frumos :: Biserica Fortificata - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2018 BISERICI.org

Noutăți în... e-mail!

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Biserici

Biserica Fortificată
Dealu Frumos
 HARTA S   HARTA G   VREMEA   ADAUGĂ INFO   ADAUGĂ FOTO   ADAUGĂ MESAJ   FĂRĂ MESAJE 
Religie:Lutheran
Localitate:Dealu Frumos (maghiara: Lesses, Leses) (germana: Schinebärch, Šinebarχ, Schönberg)
Comună:Merghindeal
Județ:Sibiu
Adresa:nr. 13
Cod poștal:557141
Telefon :NU deținem nr. de Telefon (al preotului sau parohiei)...
Adresă de e-mail :NU deținem adresa de e-mail...
Adrese utile:www.evang.ro
www.cjSibiu.ro
www.prefecturaSibiu.ro
Stil arhitectonic:Gotic
Detalii:Bazilica romanica, construita in sec 14, modificata ulterior in stil gotic. Are ziduri puternice.
Monument de arhitectura situat in centrul localitatii. Biserica evanghelica fortificata, inconjurata de o incinta de ziduri dreptunghiulare. Patru turnuri de aparare sunt plasate in colturile incintei. Pe latura nordica a incintei este construita o magazie. Biserica are hala cuprinsa din 3 nave. In est are un cor patrat deasupra caruia se ridica un turn masiv, iar in vest, deasupra primelor doua travee ale navei se ridica deasemenea un turn. Colaterala nordica se termina spre est printr-o absida. Biserica are in nord o sacristie. Datare: prima jumatate a sec. XIII-lea. fortificari: intre a doua jumatate a sec. XV-lea si primul sfert al sec. XVI-lea. Transformari ulterioare: datorate fortificarii.
Alte informații:Cu denumirea sa latină, localitatea este menționată pentru prima dată intr-un act de vânzare-cumpărare din 1280: greavul Gerlachus de Pulchromonte cumpăra, împreună cu alți greavi, jumătatea unei mori din Stejeriș. În 1374, Scaunul de Cinc confirmă că locuitorii din Iacobeni ("honesta plebs de Villa Jacobi" - cinstitul norod de la Iacobeni) au cumpărat cu 400 de guldeni o parte din pământul arabil al locuitorilor din Dealul Frumos, numiți în document ("Probi hominis de Pulchromonte, quae vulgariter dictur Schonberg" - cinstiții oameni de la Dealul Frumos, căruia obișnuit, i se spune Schönberg) . Întrucât Scaunul de Cinc a confirmat actul, acesta constituie dovada că Dealul Frumos a făcut parte din această unitate administrativă. Pe la 1500, printre comunele Scaunului de Cinc, Soenebergk este înregistrat cu 51 de gospodării și o moară, iar în 1532, Schyn Bergk are 67 de gospodării.
Ca o comună liberă a "pământului crăiesc", a cărei întemeiere aparține secolului XII, Dealul Frumos poseda, încă din prima jumătate a secolului XIII, o bazilică romanică cu trei nave, cor pătrat, închis spre est cu o absidă semicirculară, fără clopotniță. Transformarea acestei bazilici într-o biserică-hală gotică, fortificată cu două turnuri de apărare, a fost dată de mai multe ori ca exemplu pentru evoluția construcției bisericilor săsești din Transilvania, fortificarea lor sub presiunea evenimentelor istorice și schimbarea tehnicii de război prin apariția și răspândirea armelor de foc. Într-adevăr, etapele de construcție pot fi urmărite și demonstrate printr-o analiză amănunțită a clădirii însăși. Nu pot fi însă delimitate precis în timp aceste etape, deoarece nu s-au păstrat însemnări asupra unor scutiri de impozite sau subvenții, în scopul reconstrucției sau fortificării bisericii. Pentru o mai clară evoluție a construcției, luăm ca punct de plecare aspectul originar, reconstituibil din părțile neschimbate. Corpul bazilică ni-l putem imagina asemănător celui al bazilicii învecinate din Merghindeal, ce și-a păstrat mult din aspectul inițial. Ca la Merghindeal, nava centrală, tăvănită plat, deschidea, în colateralele boltite în cruce, cinci perechi de arcade semicirculare neprofilate, ce se sprijineau pe patru perechi de stâlpi neangajați și două perechi de stâlpi angajați, de secțiune pătrată, cu cornișe formate dintr-o placă cu muchia inferioară teșită la nașterea arcului. În nava centrală, scurtată prin așezarea în partea apuseană a unei clopotnițe, s-au păstrat patru perechi de stâlpi din est, arcadele fiind transformate în arc frânt. Deasupra bolții actuale, situată mai jos decât tavanul plat al navei, se mai văd, în pod, ferestrele romanice ale navei. Arcul triumfal cu cornișă de tipul cel mai vechi, compusă din placă, cavetă și sfert de baghetă cilindrică, se repetă pe latura estică a corului, delimitându-l către absida semicirculară. În colțul sud-estic al corului se observă un fragment din vechea boltă în cruce fără nervuri și din consola ce îl susține, lângă cornișa amintită. Spre est, colateralele bazilicii erau închise în linie dreaptă. Opus portalului nordic existent, se află, în colaterala sudică, aceeași intrare așezată în ax de simetrie, a cărei arhivoltă se mai păstrează - un arc semicircular compus din mai multe segmente. Portalul apusean al bazilici a fost zidit la ridicarea clopotniței, așa încât nu mai știm cum arăta. În parterul acestei clopotnițe s-a găsit, la săpături, un capitel, păstrat în sacristie, care, atât după forma sa cât și după locul în care a fost găsit, a aparținut desigur acestui portal apusean. Cele două laturi, expuse vederii, ale capitelului cubic sunt ornamentate cu trei frunze înscrise într-un semicerc. Colțurile rotunjite în partea inferioară a le cubului sunt cuprinse într-un astragal.
Acest capitel, presupunând că a avut o pereche, a corespuns poate unei singure perechi de coloane ce susținea arhivolta portalului, analog portalului nordic din Merghindeal. Opinăm că cele două turnuri au fost ridicate în secolul XV, iar transformarea în biserică-hală s-a efectuat la începutul secolului XVI. La construirea clopotniței s-au dublat porțiunile navei centrale spre interior, deasupra cărora s-a ridicat turnul, iar peretele estic, gros de 2 metri, a separat parterul turnului de navă pe toată lățimea sa. La baza peretelui de sud și nord a turnului se observă, în exterior, cele două arcade de vest ale navei, ce au fost incluse în construcția turnului, cu stâlpul dintre ele ce mai poartă vechea cornișă. Arcadele au fost zidite cu piatră, dar porțiunile peretelui ce aparțineau interiorului bisericii mai conservă tencuiala. În nord, a fost dărâmată partea vestică a colateralei, pe când în sud, unde s-au conservat de asemenea arcadele, porțiunea apuseană a colateralei a fost separată de interiorul bisericii printr-un perete transversal, arcadele aparente de la baza turnului făcând dovadă peremptorie pentru construirea sa ulterioară în nava centrală. Cele două caturi inferioare sunt boltite în leagăn, fără ferestre, dovadă că turnul a fost construit în scopuri defensive. Intrarea din nava centrală în parterul turnului are un toc de lemn, lintelul formând un arc în consolă, purtând data 1586 - probă că totul a fost încastrat după transformarea gotică a edificiului. Al doilea cat boltit în leagăn, accesibil din nava centrală printr-o deschidere în peretele răsăritean, are în peretele sudic o intrare ce urcă prin grosimea peretelui în catul al treilea, acesta prevăzut cu nișe și metereze pentru arcași. Nivelul al patrulea are în peretele de est o intrare în podul bisericii, în pereții neangajați deschizându-se mari nișe încheiate semicircular, cuprinzând câte trei metereze, cel răsăritean fiind azi mascat de acoperișul mult înălțat al navei. În catul al cincilea se deschid spre vest trei metereze, laturile de nord și sud fiind ocupate de cadranul orologiului. Catul al șaselea susține coridorul de apărare scos în consolă pe bârne de lemn, cu balustradă din paiantă, purtând un coif piramidal ascuțit, învelit cu olane. Fațadele turnului prezintă trei retrageri, care nu corespund exact cu nivelul caturilor. Azi clopotele sunt adăpostite în catul coridorului de apărare. Pe când turnul de vest măsoară 23 m până la cornișa principală de sub coridorul de apărare, turnul ridicat deasupra corului, pentru apărarea jumătății de est a bisericii, atinge doar 18 m înălțime, având un cat mai puțin decât clopotnița. Pereți turnului de est fiind nearticulați în sens vertical, par mai greoi decât ai clopotniței. Pentru construirea lui s-a sacrificat absida corului, aceasta închizându-se în est printr-un perete drept, deasupra căruia se înalță turnul. Bolta în cruce fără nervuri a corului s-a coborât la construirea turnului, totuși s-a păstrat un fragment din ea ca și consola ce îl susține. Turnul răsăritean are numai două caturi prevăzute cu metereze, deasupra cărora coridorul de apărare e scos în consolă, având același parapet de paiantă și acoperiș cu olane în piramidă, ca la turnul din vest. Coama acoperișului înălțat al bisericii se urcă până sub coridorul de apărare. Turnul comunică cu podul bisericii prin catul inferior, comunicând astfel și cu turnul din vest.
Transformarea bazilicii în biserică-hală corespunde celor două turnuri înalte, între care bazilica părea acum scundă și disproporționată, cu acoperișul vechi mult prea jos. Așadar, s-a impus înălțarea bisericii. Tavanul plat al navei a fost înlocuit printr-o boltă în leagăn cu penetrații, de 10 m înălțime până în creștet, acoperită de o plasă de nervuri din teracotă dispuse în formă stelată. Pereții exteriori ai colateralelor au fost înălțați , prevăzuți cu ferestre simple în arc frânt, iar colateralele - acoperite cu bolți în leagăn de înălțimea celei centrale - cu penetrații, largi, și cu nervuri de teracotă dispuse diferit în fiecare din ele. Arcadele romanice semicirculare dintre nave au fost înălțate până la 7, 6 m, transformate în arc frânt. Colateralele aveau mici ferestre romanice în parter, care au fost mărite, fiind încheiate acum în arcuri plate. Sacristia a fost adosată în secolul XVI peretelui nordic al corului, primind în secolul XVIII o boltă barocă, formată din două segmente de calote sprijinite pe arce dublou. În navă, între perechea estică a pilelor, se află o fântână. Interesante sunt socotelile bisericii păstrate în arhivă, din care aflăm, de pildă, că în anul 1744 s-au cheltuit 16 guldeni pentru învelitoarea din șiță a bisericii. Fereastra ovală, deschisă în peretele estic al corului, este un adaos din secolul XIX. În fața intrării estice a colateralei sudice s-a construit un mic portic cu un acoperiș într-o singură pantă, dar intrarea propriu-zisă e mult mai veche, cum o dovedește ușa ornamentată și întărită cu feronerii, având incizată data și literele: G. H. R. J. 6. H I B S 15 9. Dacă data incompletă arată anul 1509 sau 1590, nu se poate preciza, dar indiscutabil este vorba de secolul XVI. Corul - în al cărui perete nordic a fost încastrat un tabernacol cu un fronton gotic, cu un trilob traforat - a fost de trei ori pictat în timpul prereformatoric. Din această cauză, degajarea întreprinsă în 1911 n-a putut recupera nici o scenă completă. Într-un fragment apar câteva aureole de sfinți așezați în nișele unei arhitecturi aparente. În contrafortul sud-estic al bisericii este încastrat un mic relief (60x43 cm) înfățișând o viță cu struguri ce provine de la vechea bazilică.
Incinta dreptunghiulară, simplă, datează din începutul secolului XVI și a înlocuit, probabil, o incintă mai veche, ovală. Turnurile de secțiune pătrată și rectangulară, clădite pe colțurile retezate ale dreptunghiului defensiv, au câte două caturi, cu intrări din curte, al treilea cat aflându-se sub panta acoperișului în pupitru. Laturile libere ale turnurilor devansate sunt dotate cu metereze dreptunghiulare verticale, în al treilea cat mașiculiurile fiind scoase în consolă, două pe fațada lată, câte unul pe laturile înguste, așa încât cetatea era apărată pe toate laturile sale. Metereze se deschid și în zidul de incintă, în părțile ce s-au conservat pe laturile de est și vest, incinta fiind înconjurată inițial de un coridor de apărare. Lângă turnul din nord-est, un turnuleț pătrat cu două nivele și acoperiș în piramidă este plasat în curtea cetății ca să apere intrarea pietonilor. Turnul nord-estic poartă și el un acoperiș în piramidă ce datează, probabil, din 1787 - anul unei restaurări, înscris sub streașina turnului. În parterul acestuia s-a aflat intrarea principală a cetății, ce poate fi identificată prin arcada mare, azi zidită.
Înmulțirea populației a necesitat lărgirea incintei: peretele sudic a fost mutat cu 10 m în exterior, clădindu-se, pe colțul sud-estic, un turn cu cinci laturi, pe peretele său aflându-se înscris anul 1522, iar sub streașină găsindu-se inscripții.
În 1647, s-a reconstruit zidul nordic al incintei, extinzându-l cu circa 5 m, noul zid fiind legat de colțurile exterioare ale turnurilor, iar în partea de vest, între zidul cel vechi și cel nou, s-a construit o casă fortificată, cu două nivele, separată printr-un perete transversal în două compartimente, cărora le corespunde în pivniță o arcadă din cărămidă. Intrările situate pe latura sudică, cele câteva ferestre și un horn aplicat acestei laturi, arată că încăperile au fost locuite. Latura nordică exterioară este prevăzută cu trei rânduri de metereze. Deosebit de frumos este frontonul estic al "casei noi", cum era numită în sat, fronton de asemeni străpuns de metereze. De colțul nord-estic al casei s-a alăturat un turn complet devansat în fața curtinei, de plan pătrat, fațada sa fiind prevăzută cu două mașiculiuri, între ele găsindu-se o inscripție de cinci rânduri din care s-a mai putut descifra "Felix est civitas divina quae tempore pacis . . . 1647".
În 1914, construindu-se o nouă sală comunală, turnul pentagonal a fost inclus în ea. În timpul săpăturilor necesare fundamentului a fost descoperit un cimitir ce s-a aflat în apropierea primei bazilici.
[Sursa informațiilor: Juliana Fabritius-Dancu - Cetăți Țărănești Săsești, Revista Transilvania, Sibiu 1983]
Cod Monument:SB-II-a-A-12378
Nr. vizualizări:6194
Data ultimei vizualizări:2018-02-19 05:20:01
Data actualizare:2017-03-31 14:56:56
Data încărcării:2005-10-11 09:54:23
Nr. Mesaje:0
Nr. Fotografii:34

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format mărit!

Setul de Fotografii 1
Contor: 161

Vedere de ansamblu
Foto: samaelwings.com

Contor: 11

Vedere de ansamblu
Foto: Micheller János

Data: 2009-03-29
Aparat: NIKON CORPORATION NIKON D40
Contor: 42

Vedere panoramică
Foto: Dan Deva

Data: 2008-09-13
Aparat: Canon Canon PowerShot S2 IS
Contor: 18

Vedere de ansamblu
Foto: Acatius

Data: 2009-03-29
Aparat: Panasonic DMC-LZ3
Contor: 36

Vedere de ansamblu
Foto: Dan Deva

Data: 2010-06-08
Aparat: FUJIFILM FinePix S1800
Contor: 15

Vedere de ansamblu
Foto: Dorin Gherman

Contor: 45

Vedere de ansamblu
Foto: Gina Leu

Contor: 56

Vedere de ansamblu
Foto: samaelwings.com

Contor: 44

Vedere de ansamblu
Foto: samaelwings.com

Contor: 47

Vedere panoramică
Foto: Mihai Dragomir

Contor: 4

Fotografie veche
Foto: Kurt Hielscher

Data: 2009-03-29
Aparat: NIKON CORPORATION NIKON D40
Contor: 19

Ansamblul
Foto: Dan Deva

Data: 2009-03-29
Aparat: NIKON CORPORATION NIKON D40
Contor: 24

Prin culoar
Foto: Dan Deva

Data: 2009-03-29
Aparat: NIKON CORPORATION NIKON D40
Contor: 22

Din Curte
Foto: Dan Deva

Data: 2009-03-29
Aparat: NIKON CORPORATION NIKON D40
Contor: 29

Turn
Foto: Dan Deva

Data: 2009-03-29
Aparat: NIKON CORPORATION NIKON D40
Contor: 20

Ipostaza
Foto: Dan Deva


Setul de Fotografii 2
Setul de Fotografii 3