Romfilatelia promovează patrimoniul românesc printr-o emisiune de mărci poştale

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Romfilatelia promovează patrimoniul românesc printr-o emisiune de mărci poştale

[2019-02-01]

de Gheorghe Anghel

Romfilatelia a introdus în circulaţie recent emisiunea de mărci poştale România, un tezaur european, emisiune care promovează valorile incontestabile ale ţării noastre, care s-a remarcat atât în Europa, cât şi în întreaga lume, prin bogatul său patrimoniu cultural, spiritual şi ştiintific.
Emisiunea a fost pusă în circulaţie în contextul preluării Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene începând cu data de 1 ianuarie 2019, informează Romfilatelia.
Constantin Brâncuşi
Pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei, veţi descoperi personalitatea celui mai mare sculptor român, care a marcat secolul XX, titan al artei mondiale, Constantin Brâncuşi (1876 – 1957).
Adept al sculpturii moderne abstracte, Brâncuşi a influenţat şi revoluţionat, definitoriu şi unanim recunoscut, sculptura. Lucrările lui în bronz şi marmură sunt caracterizate printr-o formă pură, elegantă şi reţinută, dar şi printr-o finisare rafinată.
Pasionat de sculptura în lemn, a realizat numeroase lucrări, unele de inspiraţie folclorică, şi a sculptat adesea prototipuri în lemn, pentru lucrări, executate mai târziu în alte materiale.
Recunoaşterea internaţională a lui Brâncuşi a venit rapid, iar lucrările sale, precum Pasăre în văzduh, Domnişoara Pogany sau Prinţesa X, au devenit paşaportul său pentru marile expoziţii de sculptură din lume. O creaţie de excepţie o reprezintă genialul complex sculptural de la Târgu Jiu, dominat de Coloana fără sfârşit.
Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris Centre Pompidou găzduieşte un număr important de lucrări ale artistului.
Bucureşti
Bucureşti, parte a provinciei istorice Muntenia, menţionat pentru prima dată acum 560 de ani (în 1459) şi capitală a României din 1862, important centru politic, economic, comercial şi turistic, se remarcă prin arhitectura sa, care reflectă istoria variată a oraşului printr-un amestec armonios între tradiţional şi modern.
În perioada interbelică, influenţele franceze în cultura şi în arhitectura elegantă a oraşului i-au adus acestuia supranumele de „Micul Paris”.
Ateneul Român
Ateneul Român, construit în stil baroc între anii 1886-1888, monument inclus pe lista Patrimoniului European, una dintre cele mai frumoase clădiri ale Bucureştilor, simbol al culturii române, care găzduieşte astăzi Filarmonica „George Enescu”, este reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 2,60 lei.
Sculpturile decorative executate de artişti italieni şi germani, holul vast cu cele douăsprezece coloane dorice de metal îmbrăcate în stuc roz-stins, precum şi cele patru scări interioare ce conduc către sala de concerte, impresionează prin fast.
De asemenea, faţada clădirii expune medalioane realizate în mozaic cu figurile unor domnitori de seamă: Alexandru cel Bun, Neagoe Basarab, Vasile Lupu, Matei Basarab, precum şi imaginea figurii Regelui Carol I.
Henri Coandă
Considerat unul dintre cei mari mari inventatori ai secolului XX, cel care a revoluţionat industria aeronautică, Henri Coandă (1886 – 1972), inginer şi fizician român, este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 2,90 lei.
De-a lungul carierei sale, Henri Coandă s-a distins printr-o uimitoare creativitate, concretizată în peste 250 de brevete, cu aplicaţii în cele mai diverse domenii care i-au adus numeroase premii internaţionale şi titluri academice.
La cel de-al doilea Salon Internaţional de Aeronautică de la Paris din 1910, expune turbopropusorul său, primul avion cu reacţie, premergătorul avioanelor turboreactoare din zilele noastre, prin care Henri Coandă devine părintele aviaţiei cu reacţie.
În perioada Primului Război Mondial, a inventat rezervoare pentru hidrocarburi construite din beton armat.
De asemenea, a descoperit materialul béton-bois, destinat prefabricatelor pentru construcţii, lista invenţiilor sale cuprinzând şi tunul fără recul din dotarea avioanelor militare, proiectul unei instalaţii de desalinizare a apei marine etc.
Celebritatea lui Coandă se datorează descoperirii efectului mecanismului fluidelor, care astăzi îi poartă numele. Astfel, Efectul Coandă, brevetat în 1934 sub denumirea Procedeu şi dispozitiv pentru devierea unui fluid într-un alt fluid, a revoluţionat aeronautica.
Academician, inginer, pionier al aviaţiei şi inventator, membru al Societăţii Regale de Aeronautică din Londra şi al Academiei Române, Doctor Honoris Causa al Institutului Politehnic Bucureşti, Henri Coandă a încetat din viaţă pe 25 noiembrie 1972.
Delta Dunării
Cel mai tânăr ţinut al Europei, Delta Dunării, darul pe care fluviul l-a oferit României, a intrat în Patrimoniul Mondial UNESCO, în anul 1991, ca Rezervaţie a Biosferei. Zona cuprinde una dintre cele mai întinse arii umede din lume, cu peste 400 de lacuri, păduri de stejari şi frasin, dune de nisip şi plaje sălbatice pe litoralul marin deltaic.
În Deltă s-a dezvoltat o floră acvatică variată şi densă, cursurile principalelor braţe fiind mărginite de o perdea lată de sălcii, în timp ce pe portiunile de uscat (grinduri) s-au dezvoltat păduri de esenţe tari – stejar, frasin, jugastru.
În acest acest ţinut exotic cu peste 1.800 de specii de copaci şi plante, se remarcă Pădurea Letea, cea mai veche rezervaţie naturală din România care se întinde pe cca 3.200 ha. Considerată „mica junglă“ a Deltei Dunării, aceasta este cea mai nordică pădure subtropicală şi singurul loc în care se găsesc liane din Europa.
Fauna Deltei este deosebit de bogată cuprinzând peste 300 de specii de păsări, dintre care peste 70 migratoare – cormoranul, pelicanul, stârcul, lebăda, gâsca şi raţa sălbatică – circa 40 de specii de mamifere – lupi, mistreţi, vulpi, vidre, nurci etc. – dar şi peste 130 de specii de peşti, o sursă importantă de hrană pentru păsările şi mamiferele acvatice, precum şi o importantă resursă ştiinţifică şi economică – nisetru, morun, cegă, scrumbie, şalau, stiucă etc.
Timbrul cu valoarea nominală de 3 lei redă unul dintre peisajele mirifice ale Deltei Dunării.
Palatul Culturii din Iaşi
Oraşul Iaşi, reper istoric şi cultural al poporului român, locul unde acum peste 160 de ani apărea prima marcă poştală românească, celebrul cap de bour, găzduieşte în centrul său o adevărată bijuterie arhitectonică, Palatul Culturii, ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei.
Cunoscută iniţial sub numele de Palatul de Justiţie şi Administraţie, construcţia este concepută în stilul palatelor comunale din Europa de Vest, care îmbină mai multe stiluri arhitecturale: neogotic, romantic şi neobaroc.
Ceasul cu trei cadrane din turnul clădirii, decorate cu mici vitralii reprezentând cele douăsprezece zodii, încadrat de plăieşi în costume naţionale, după modelul oştenilor pictaţi la castelul Peleş.
Astăzi, în Palatul Culturii din Iaşi are sediul Complexul Muzeal Naţional „Moldova”, unde se află alte patru muzee naţionale – Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu”, Muzeul de Artă şi Muzeul Etnografic al Moldovei.
Parcul Naţional Retezat
Timbrul cu valoarea nominală de 12 lei ilustrează cea mai importantă rezervaţie naturală montană din România, Parcul Naţional Retezat.
Comitetul MaB (Omul şi Biosfera / Man and Biosphere) UNESCO, la a VI-a sesiune a Consiliului Internaţional de Coordonare a Programului Om-Biosferă, Paris 1979, a desemnat Parcul Naţional Retezat ca Rezervaţie a Biosferei, confirmând încă o dată bogăţia inestimabilă a ţării noastre.
Locuri încă neatinse de om, peste 20 de piscuri mai înalte de 2.000 de metri, 80 de lacuri şi tăuri în care se oglindeşte cerul albastru, flori, gheţari, peşteri, animale în sălbăticie, păduri întinse – toate se adună într-o lume fremătând de viaţă, într-un monument unic al naturii: Parcul Naţional Retezat.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 1152, Ultimul acces: 2026-11-02 14:38:08

Timp total: 0.04s...

[]:1