Matera: Cum a devenit un sat primitiv Capitală Culturală Europeană?

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Matera: Cum a devenit un sat primitiv Capitală Culturală Europeană?

[2019-12-16]

de Raluca Ene

În sudul Italiei, până în anii 1950, aproximativ 15.000 de oameni trăiau în peşteri datând din epoca preistorică, fără lumină naturală, aerisire, apă curentă sau electricitate.
Peste 1500 de peşteri naturale, aşezate într-un complex tip fagure pe versanţii unei văi calcaroase, au fost încă din paleolitic adăpost pentru locuitorii din Matera.
Matera este printre cele mai vechi oraşe din lume
Această aşezare din regiunea Basilicata era considerată în secolul trecut „ruşinea Italiei” din cauza sărăciei extreme şi a bolilor larg răspândite, malaria, tifosul şi holera.
Familii cu mulţi copii dormeau în peşteri, îngrămădiţi în paturi care aveau prevăzut dedesubt spaţiu pentru găini. Mai mult, ţineau în casă şi alte animale, cai, măgari, porci, pentru a nu le fi furate.
Locuinţă din secolul XX reconstituită într-o peşteră
Reconstituirea unei bucătării tipice din Matera
Locuitorii din Matera ţineau în spaţiul de locuit animalele
Familia se aduna în jurul mesei o dată pe zi pentru o mâncare simplă cu pâine, paste sau cereale.
În Matera se disting cele două cartiere, numite Sassi, cu peşteri pe post de locuinţe: Sasso Caveoso şi Sassa Barisano
În limba italiană „sassi” înseamnă piatră
În 1935, Carlo Levi, doctor şi filozof, a fost exilat în sudul Italiei în urma opoziţiei sale faţă de guvernul fascist. Acesta şi-a transpus impresiile din exil în cartea „Cristos s-a oprit la Eboli”.
Se pare că titlul folosit de Levi pentru cartea sa este o expresie locală care subliniază faptul că dincolo de graniţele oraşului Eboli, situat la 170 de km de Matera, nu au pătruns nici civilizaţia, nici creştinismul.
Scriitorul a făcut cunoscut faptul că în secolul XX undeva în Europa încă se trăia ca acum 10.000 de ani. În viaţa sumbră a ţăranilor îmbrăcaţi permanent în negru, Carlo Levi identifică totuşi câteva aspecte pozitive. În multe case din satele din Lucania (denumirea antică a regiunii Basilicata) se afla icoana „Madonna din Viggiano”, o icoană locală a Maicii Domnului, făcătoare de minuni, purtată anual în procesiune. De asemenea, scriitorul menţionează şi obiceiul colindatului în preajma sărbătorii Crăciunului.
Elemente religioase, candela şi imaginea unui călugăr, într-o locuinţă reconstituită
Cartea lui Levi, publicată în 1945, a fost semnalul de alarmă care a determinat o vizită a premierului italian, Alcide De Gasperi, în regiune. Planul Marshall, conceput de SUA pentru ajutorul ţărilor afectate de Al Doilea Război Mondial, a constituit sursa de finanţare pentru planul guvernului italian de a evacua locuitorii din cele două cartiere Sassi şi a-i muta în case nou construite.
Astfel, Matera a rămas părăsită timp de aproximativ cinci decenii după secole de vieţuire neîntreruptă.
Peşteri din valea în care este situată Matera
Iniţial, oamenii au perceput această schimbare ca o ruptură în comunitate şi o pierdere a conexiunii cu mediul pe care ei îl acceptaseră. Cu toate acestea, în 1986, când s-a pus problema repopulării aşezării, oamenii nu au mai dorit să se întoarcă din cauza lipsei condiţiilor de bază necesare traiului.
Generaţia tânără a intuit însă potenţialul acestor locuinţe primitive nealterate de timp, mai ales în contextul dezvoltării industriei turismului.
„Matera este modelul de utilizare a trecutului fără a fi copleşit de acesta.” Elizabeth Jennings, scriitoare
Astfel, în Matera au început să se mute artişti şi meşteşugari care şi-au deschis ateliere. Urmaşii vechilor locuitori au înfiinţat restaurante şi hoteluri. Renaşterea Materei a fost favorizată şi de includerea aşezării în patrimoniul mondial UNESCO în anul 1993. De asemenea, în 2004, în Matera a fost filmat „Patimile lui Hristos”.
Artist local care realizează miniaturi în piatră cu aşezarea
Turismul a luat amploare în 2014, când a fost anunţat că Matera va fi Capitală Culturală Europeană în 2019, alături de Plovdiv (Bulgaria).
În prezent, peşterile în care oamenii îşi duceau viaţa de zi cu zi au intrat în circuitul turistic ca structuri de cazare.
Clădiri nou construite pe platoul situat deasupra vechilor Sassi
Turişti fac turul oraşului
O fetiţă se plimbă cu bicicleta într-o piaţetă din Matera
În Matera există mai multe puncte de belvedere care oferă perspective asupra oraşului
Renumele de Capitală Culturală Europeană a atras turişti din toate colţurile lumii şi de toate vârstele
O altă perspectivă de dezvoltare a oraşului este aceea de centru al tehnologiei şi al inovării.
Matera este unul dintre oraşele italiene care derulează teste pentru o reţea 5G, într-un program al Ministerului Dezvoltării Economice. Reţeaua 5G se va lansa în 2020 şi va oferi suportul pentru noi proiecte precum digitalizarea infrastructurii rutiere şi case inteligente (smart homes).
Deasupra peşterilor se înalţă biserici, palate şi case cochete construite din calcar alb
Terasa unui restaurant din Matera
Matera poate reprezenta un model de urmat pentru reînvierea şi valorizarea satelor româneşti aflate în prezent în ruină şi uitare.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 931, Ultimul acces: 2026-11-04 00:24:07

Timp total: 0.04s...

[]:1