Statuia poetului Andrei Mureşanu dezvelită şi binecuvântată la Cluj-Napoca - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri
Ştiri de azi
Ştiri Actuale
Arhiva Ştiri 2026
Arhiva Ştiri 2025
Arhiva Ştiri 2024
Arhiva Ştiri 2023
Arhiva Ştiri 2022
Arhiva Ştiri 2021
Arhiva Ştiri 2020
Arhiva Ştiri 2019
Arhiva Ştiri 2018
Arhiva Ştiri 2017
Arhiva Ştiri 2016
Arhiva Ştiri 2015
Arhiva Ştiri 2014
Arhiva Ştiri 2013
Arhiva Ştiri 2012
Arhiva Ştiri 2011
Arhiva Ştiri 2010
Arhiva Ştiri 2009
Arhiva Ştiri 2008
Arhiva Ştiri 2007
Arhiva Ştiri 2006
Arhiva Ştiri 2005
Arhiva Ştiri 1935
Top Toate Ştirile
Top Ştiri Actuale
Ştiri necitite
Sugeraţi Ştiri
eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

Statuia poetului Andrei Mureşanu dezvelită şi binecuvântată la Cluj-Napoca

[2019-12-20]
Statuia poetului revoluţionar paşoptist Andrei Mureşanu, credincios greco-catolic inspirat de spiritul Şcolilor Blajului şi autor al imnului Revoluţiei din 1989 – în 1990 devenit imnul de stat al României „Deşteaptă-te, române!” -, a fost dezvelită şi binecuvântată în Piaţa Cipariu din Cluj-Napoca, joi, 19 dec. 2019, în prezenţa Ierarhilor celor două Biserici, Greco-Catolică şi Ortodoxă, a primarului mun. Cluj-Napoca, a prefectului jud. Cluj, a numeroase oficialităţi, personalităţi din mediul universitar şi de afaceri clujean, a reprezentanţilor Armatei Române care i-au oferit marelui patriot reprezentat în bronz de sculptorul Ilarion Voinea, onoruri militare. Proiectul a fost o iniţiativă a Universităţii „Babeş-Bolyai” şi a Primăriei Cluj-Napoca cu sprijinul mediului de afaceri clujean.

PS Florentin Crihălmeanu, episcop greco-catolic de Cluj-Gherla, a omagiat cu acest prilej prin binecuvântare şi prin cuvintele rostite, „un fiu al Bisericii Greco-Catolice, născut în zona Bistriţei, trecut prin «Şcoalele Blajului», unde i-a avut ca dascăli pe Ioan Lemeni, Timotei Cipariu şi, apoi, ca mentori pe Simion Bărnuţiu şi George Bariţ. Absolvind cursurile Seminarului Teologic Greco-Catolic din Blaj cu calificative excelente, este chemat ca învăţător la Şcoala Românească din Braşov, la recomandarea lui George Bariţ. Seriozitatea pregătirii umaniste, preţuirea folclorului şi a trecutului istoric, precum şi pregătirea morală şi spirituală, au deşteptat, în sufletul poetului paşoptist transilvan, iubirea de neam şi literatură.
Sub îndrumarea mentorului său, George Bariţ, din 1838, îşi începe activitatea de redactor secund la foile lui Bariţ, «Gazeta Transilvaniei» şi «Foaie pentru minte, inimă şi literatură», în care va publica poezii şi articole. Din 1840 predă la Gimnaziul Romano-Catolic din Braşov, alături de Iacob Mureşanu, îndeplinind şi funcţia de inspector şcolar. Va desfăşura o activitate intensă şi în cadrul «Casinei Române», adevărat loc de adunare a românilor şi focar de cultură naţională. Astfel, animat de idealul unităţii naţionale, tânărul poet transilvan va face parte din delegaţia Braşovului, condusă de George Bariţ, la Adunarea de la Blaj din 15 mai 1848. Este evenimentul crucial, care îi va inspira poemul „Un Răsunet”, publicat în numărul 25 din 21 iunie 1848, în «Foaie pentru minte, inimă şi literatură», devenit ulterior marşul revoluţionarilor din Transilvania şi cunoscut cu titlul simbolic «Deşteaptă-te române!». Poemul transcrie în versuri mesajul faimosului discurs al lui Simion Bărnuţiu, proclamat cu ocazia marelui eveniment.
După înfrângerea revoluţiei se refugiază în Ţara Românească, ulterior ajungând să obţină un post de translator la Sibiu la Guberniul Militar şi Civil al Transilvaniei. În 1862, marele său prieten şi protector, George Bariţ, îi publică unicul volum de poezii «Din poesiele lui Andreiu Mureşanu», la tipografia lui Iohann Götte, din Braşov. La iniţiativa lui George Bariţ, volumul va primi cel dintâi premiu literar naţional acordat unui scriitor român, în valoare de 50 de galbeni (echivalentul a 3500 de euro!). Se stinge din viaţă, cu sănătatea şubrezită, la numai 47 de ani, în locuinţa sa din Braşov, la 23 octombrie 1863. Rămâne peste veacuri îndemnul marelui poet paşoptist din generaţia a doua a Şcolilor Blajului de a ne trezi din somnul cel de moarte şi a dovedi lumii rădăcinile latinităţii poporului nostru şi a purcede înainte la umbra preoţilor cu crucea în frunte spre adevărata libertate a poporului şi neamului românesc.
Un gând de pioasă amintire pentru marele poet patriot paşoptist transilvan şi un cuvânt de gratitudine organizatorilor acestui eveniment şi autorităţilor locale prin bunăvoinţa cărora binecuvântăm astăzi al treilea monument din Urbea noastră închinat unui vrednic fiu al Bisericii Greco-Catolice şi elev al Şcolilor Blajului, alături de statuia Cardinalului Iuliu Hossu, Fericit martir pentru credinţă, (din faţa Catedralei Greco-Catolice «Schimbarea la faţă»), şi a ilustrului om politic Iuliu Maniu (din apropierea noii Catedrale dedicată Martirilor şi Mărturisitorilor Secolului XX).
«Preoţi, cu crucea-n frunte, căci oastea e creştină, / Deviza-i libertate şi scopul ei preasânt» ne spune şi astăzi Andrei Mureşanu, la peste un veac şi jumătate de la trecerea lui la cele veşnice, amintindu-ne că suntem creştini şi că drumul nostru spre libertate este mereu la umbra Crucii. Permiteţi-mi să închei adresându-vă tuturor creştineştile urări de Sfinte Sărbători la Naşterea Domnului şi La mulţi Ani Sfinţi!”
Toate alocuţiunile vădesc preţuirea de care se bucură şi în contemporaneitate poetul Andrei Mureşanu, semn că societatea românească nu şi-a abandonat şi nici tăiat de tot rădăcinile (deşi există tendinţe), nu a renunţat să primească din seva dătătoare de viaţă a trecutului istoric, din care, cu sau fără voia generaţiilor actuale, a luat naştere prezentul de zi cu zi pe care îl trăim.

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 967, Ultimul acces: 2026-11-01 07:34:46