© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Până la 650 de bebeluşi sunt eutanasiaţi în fiecare an în Olanda[2016-01-08]Până la 650 de bebeluşi sunt eutanasiaţi în fiecare an în Olanda pentru că se consideră că suferă sau pentru că moartea naturală iminentă a unui nou-născut este tulburătoare din punct de vedere emoţional pentru părinţi, raportează Asociaţia Regală Medicală Olandeză (KNMG). În declaraţia organizaţiei, intitulată "Decizii medicale privind vieţile nou-născuţilor cu anormalităţi severe", se explică faptul că o injecţie letală pentru a eutanasia un bebeluş este etic permisă dacă "perioada în care sunt muribunzi persistă şi moartea inevitabilă este întârziată, în ciuda bunelor pregătiri, şi cauzează grave suferinţe părinţilor".În 2002, Olanda a devenit prima ţară din lume de după căderea regimului nazist care să legalizeze eutanasia, dar pe atunci legea restricţiona practica la persoanele peste 18 ani, aminteşte LifeSiteNews. Începând din 2005, ţara nu i-a urmărit în justiţie pe medicii care au eutanasiat copii dacă au acţionat în conformitate cu un set de instrucţiuni medicale numit Protocolul Groningen, redactat de dr. Eduard Verhagen în 2004. Dr. Verhagen, care este unul dintre autorii declaraţiei KNMG, a explicat pentru Volkskrant, un important ziar olandez, de ce suferinţa părinţilor este relevantă pentru decizia de a pune capăt vieţii copilului lor. El a argumentat că medicii trebuie să îi scutească pe părinţi de "oroarea" de a-şi vedea copilul murind în suferinţă, spunând că aceasta face parte dintr-o bună îngrijire paliativă. "Aceşti copii sunt vineţii şi reci şi la fiecare câteva minute iau o respiraţie foarte adâncă. Este un lucru neplăcut de văzut, şi poate dura ore şi uneori zile". Declaraţia KNMG arată că din 175.000 de bebeluşi născuţi în Olanda în fiecare an, 650 sunt candidaţi pentru eutanasie, deoarece se pare că ei vor muri oricum. "Aceşti bebeluşi, în ciuda tratamentului intensiv, vor muri cu siguranţă în scurt timp. Ei au slabe expectanţe de a trăi şi foarte sumbre perspective de viaţă. Poate că nu sunt dependenţi de terapie intensivă dar sunt în faţa perspectivei unei vieţi de suferinţe grave şi fără speranţă. Dr. Verhagen a declarat că el însuşi nu este sigur dacă un bebeluş într-o astfel de stare suferă de fapt. "El poate simţi durere şi disconfort, dar suferinţa este un complex fenomen social şi psihologic, fără criterii validate ştiinţific". În timp ce dr. Verhagen este binecunoscut pentru sprijinul său continuu pentru eutanasie în Olanda, alţi experţi şi-au schimbat opiniile după ce au văzut escaladarea în ţara lor a morţii administrate. Profesorul olandez de etică Theo Boer, care a declarat la un moment dat că "o bună lege a eutanasiei" ar produce un număr relativ scăzut de morţi, a declarat în 2014 înaintea Camerei britanice a Lorzilor în 2014 că acum consideră că însăşi existenţa unei legi a eutanasiei a transformat sinuciderea asistată dintr-o soluţie extremă într-o procedură normală. "A fost greşit, extrem de greşit a crede că reglementarea eutanasiei ar putea funcţiona. Am fost un susţinător al legii olandeze. Dar acum, cu 12 ani de experienţă, am o viziune foarte diferită". "Eutanasia a devenit acum atât de răspândită în Olanda încât este pe cale să devină modalitatea implicită de a muri pentru bolnavii de cancer", a continuat el. "Morţile asistate au crescut cu aproximativ 15 procente în fiecare an începând din 2008 încoace şi numărul ar putea ajunge la un record de 6.000 în acest an. Campaniile pentru ca moartea asistată medical să fie făcută tot mai uşoară nu se vor opri până când nu va disponibilă o pilulă letală pentru toţi cei care au peste 70 de ani şi doresc să moară. Unele pante sunt cu adevărat alunecoase". Wesley J. Smith, membru senior al Centrului pentru Excelenţă Umană al Institutului Discovery, a scris în The National Review că argumentul pentru eutanasie bazat pe eliminarea suferinţei datorate bolilor terminale este o iluzie periculoasă. "Încetaţi să mai pretindeţi că sinuciderea asistată priveşte boala terminală şi admiteţi că este vorba mult mai mult de dizabilitate - de aceea mişcarea pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi rămâne atât de puternic opusă, deoarece acestea sunt principalele ţinte. Este vorba de a permite uciderea ca un răspuns acceptabil la multe cauze ale suferinţei, fie că sunt boli terminale sau cronice, dizabilităţi, boli mintale sau disperare existenţială", a scris el. "Într-adevăr, aşa cum am văzut în Elveţia, Olanda şi Belgia, odată ce premisa fundamentală [a eutanasiei] este acceptată, forţa logicii conduce la permiterea practic a morţii la cerere." Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 1544, Ultimul acces: 2026-11-02 19:30:05
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
