Cuştelnic :: Biserica de Lemn - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

 
eXTReMe Tracker

Biserici

Biserica de Lemn
Cuştelnic
 HARTA S   HARTA G   ADAUGĂ INFO   ADAUGĂ FOTO   ADAUGĂ MESAJ   FĂRĂ MESAJE 
Religie:Ortodox
Localitate:Cuştelnic (maghiara: Csüdőtelke) (germana: Kothendorf)
Comună:Târnăveni
Judeţ:Mureş
Adresa:nr. 159, în cimitir
Cod poştal:545603
Telefon:NU deţinem nr. de Telefon (al preotului sau parohiei)...
Adresa de e-mail:NU deţinem adresa de e-mail...
Adrese utile: @gmail.com , www.Reintregirea.ro, www.CJmures.ro, ms.prefectura.mai.gov.ro
Hram:Sf. Nicolae
Stil arhitectonic:Lemn
Detalii:Construită în jur de 1780.
În cimitirul situat pe dealul ce mărgineşte localitatea se află două biserici de lemn, mărturii ale trecutului istoric şi spiritual a comunităţii româneşti de odinioară: biserica ortodoxă „Sf. Nicolae” şi biserica greco-catolică „Arhanghelul Mihail”. Biserica de lemn ce poartă hramul „Sf. Nicolae” face parte din grupul de monumente ce se regăsesc, într-un număr mai mic, în zona de câmpie a Transilvaniei. Potrivit tradiţiei, biserica a fost realizată în anul 1751, la care s-a folosit material de la biserica anterioară, aflată pe un alt deal, ea fiind menţionată de Micu Clain în conscripţia din 1733 şi de la o alta, provenind din zona Deda şi adusă cu plutele prin Ogra. Dacă tradiţia indică anul 1751 ca data realizării bisericii, conscripţia lui Clain menţionează ca existentă o biserică, atestare confirmată şi de conscripţia din 1750 a lui Petru Pavel Aaron, deci cu un an înaintea datei susţinută de tradiţie. O găsim menţionată şi în conscripţia lui Buccow din anii 1760-1762, dar şi în anul 1805, la conscripţia ortodocşilor. Inscripţiile de pe altar şi de pe ancadramentul intrării în naos, vin şi întăresc tradiţia mai sus menţionată. Realizatorul edificiului a fost Petre morarul, cunoscut meşter din zonă, care a înţeles necesitatea degajării spaţiului de elementele de acoperire şi a adoptat forme sculpturale deosebite ca formă şi conţinut. Biserica face parte dintr-o categorie planimetrică mai deosebită, având un plan în formă de „corabie”, adică o navă dreptunghiulară, în partea răsăriteană o absidă poligonală, decroşată, în cinci laturi, iar în partea apuseană pronaosul, încheiat în trei laturi, nedecroşat, pe latura sudică având amplasată intrarea principală. Biserica are o infrastructură din lespezi masive de piatră naturală, peste care s-au aşezat bârne masive din lemn de stejar, ce formează talpa. Peste acestea s-au ridicat pereţii, confecţionaţi din bârne de bar, aproximativ 8-10 bârne, în tehnica „blockbau”, prin suprapunere, cu îmbinări în „coadă de rândunică”, primele trei rânduri dând naştere la acele console, decorate prin retrageri succesive, ele având atât rol decorativ, cât şi de susţinere a cununei acoperişului. Şarpanta este confecţionată simplu, prin intermediul unor căpriori ce se sprijină direct pe cosoroabă, fiecare pereche fiind întărită prin intermediul unor cleşti. Faţă de alte biserici, edificiul de la Cuştelnic nu a avut turn deasupra pronaosului. Ilustraţii, dar şi planuri mai vechi, arată că anterior a existat un turn-clopotniţă, la câţiva metri de capătul de sud-vest al bisericii, ulterior demolat. Biserica atrage atenţia atât prin armonia proporţiilor, cât şi prin cele două intrări, ale căror ancadramente au forma găurii de cheie, fiind o formă foarte rar întâlnită, doar la biserica „Sf. Nicolae” din Lăpuşna, fiind şi singurele din ţară. Pe lângă forma lor deosebită, intrările conţin şi decoraţii sculpturale. Intrarea în pronaos în partea inferioară are rozete în câte 4 şi 6 petale, iar în partea superioară pomul vieţii, marginile având chenare ce cuprind forme geometrice: romburi, cercuri, dinte de lup. Ancadramentul intrării în naos este mai simplu, conţinând rozete cu spiţe şi chenare profilate. De-a lungul timpului, biserica a avut parte de mai multe intervenţii, reparaţii, uneori şi extinderi. Cu sprijinul lui Nicolae Iorga, care a donat 10000 lei, în anul 1940 biserica este renovată. O fotografie realizată după acest act, ne prezintă biserica cu un acoperiş modificat. Nava are un acoperiş în două ape, iar deasupra absidei altarului, acoperişul este mai scund, fiind marcat de frântura verticală de circa 50 de cm. De o certă valoare artistică este decoraţia picturală a bisericii, dar mult prea deteriorată datorită intemperiilor care au pătruns în interior. Este creaţia zugravilor de la Feisa, unde s-a format un centru de pictură, creând opere atât cantitativ cât şi calitativ. În prima etapă, din anul 1756, este realizată pictura altarului şi iconostasului, ea fiind creaţia lui Iacov zugravul, din care se remarcă imaginea Sfintei Treimi, cu 3 feţe, 4 ochi, 3 nări, 3 bărbi, 2 mâini, iar în locul triunghiului ce se suprapune nimbului are trei triunghiuri distincte. În anul 1787 se trece la cea de-a doua etapă de înfrumuseţare a bisericii, ce se termină în anul 1788, aşa cum arată însemnarea de pe filacterul ţinut de Sf. Ioan Botezătorul. Pictura este realizată de Popa Nicolae sin Iacov şi de Ban Vasilie, după cum arată şi inscripţia de pe partea superioară a intrării în naos. La Parohia din Cuştelnic sunt păstrate şi icoane de valoare: două prăznicare a lui Toader zugrav şi trei icoane împărăteşti ale lui Popa Nicolae sin Iacov. Această biserică, monument de arhitectură şi spiritualitate romănească, are nevoie urgentă de reparaţii.
Cod Monument:MS-II-m-A-15647
Nr. vizualizări:11254
Data ultimei vizualizări:2026-11-17 07:18:29
Data ultimei actualizări:2020-02-18 14:07:24
Data încărcării pe sit:2006-05-24 19:32:23
Nr. Mesaje:0
Nr. Fotografii:1

Clic pe fotografii pentru a le vedea ăn format mărit!

Data: 2009-06-07
Aparat: SONY DSC-H9
Contor: 174

Vedere de ansamblu
Foto: Ţetcu Mircea Rareş