© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.01s...
| Biserica Nasterea Maicii Domnului Farliug
| ||||||||
| Religie: | Ortodox | |||||||
| Localitate: | Farliug | |||||||
| Comună: | Farliug | |||||||
| Judet: | Caras-Severin | |||||||
| Adresa: | nr. 114 | |||||||
| Cod postal: | 327200 | |||||||
| Telefon: | 0762... Click aici pentru a Vizualiza Telefoanele! | |||||||
| Adresa de e-mail: | NU deţinem adresa de e-mail... | |||||||
| Adrese utile: | www.episcopiacaransebesului.ro, www.comuna-firliug.ro, www.cjCS.ro, cs.prefectura.mai.gov.ro | |||||||
| Preot: | DANIEL-COSMIN POPESCU | |||||||
| Hram: | Nasterea Maicii Domnului, Invierea Domnului | |||||||
| Stil arhitectonic: | Neobizantin | |||||||
| Inaltime maxima: | 15m | |||||||
| Detalii: | Despre vechimea bisericii nu avem date exacte. Nicolae Stoicescu spune ca biserica avea hramul Adormirii Maicii Domnului si ca dateaza din secolul al XVIII–lea, „ante 1783“ contrazicandu-l pe Grigorie Popiti care afirma ca ar data la 1783. Gheorghe Jurma si Vasile Petrica spun ca „biserica actuala este datata 1789“. Mai sigura este datarea bisericii in prima jumatate a secolului al XVII-lea, nu dupa 1750. Statistica Episcopiei Timisorii din 11 iunie 1767 mentioneaza la Farliug doi preoti ortodocsi, cu numele de Popovici . Ori este greu de crezut existenta la Farliug a doi preoti, ce presupune o parohie mare, si inexistenta unei biserici! In ianuarie 1774 Nicolae Stoica de Hateg vorbeste despre „popa Matei“ din Farliug. Cu siguranta acolo exista deja o biserica, deoarece obercnezul Ignea il voia de ginere si preot la Farliug. Nicolae Stoica face chiar o deplasare la Farliug, unde cunoaste pe fiica acestuia si accepta propunerea. Nu ne putem imagina ca Nicolae Stoica de Hateg sa accepte sa fie preot intr-o parohie cu cel putin doi preoti dar fara biserica. Administratia austriaca da un decret in 1776. Primul paragraf prevedea ca „in fiecare localitate din Banatul Timisorean, cu locuitori ortodocsi care au o parohie, trebuie sa se ridice la timp si o scoala triviala pentru invatamantul tineretului lor“ . La Farliug scoala se infiinteaza tocmai in 1776, deci exista deja o biserica la acel an. Argumentul cel mai puternic este pictura de pe semicalota sfantului altar care „dupa parerea unei comisii nationale de expertiza de la Bucuresti dateaza inainte de prima jumatate a secolului XVII“ . Probabil biserica a fost ridicata in timpul stapanirii turcesti, cand nu era ingaduit bisericilor ortodoxe sa aibe turn si clopot, pentru ca populatia sa nu poata fi alertata in cazul unor invazii otomane. Turnul clopotnita a fost ridicat intre anii 1783-1785 , dupa instaurarea administratiei austriece in Banat, cand interdictia turceasca a fost anulata. Pe un „Minei pe Octomvrie“, Ramnic, 1776, se semneaza doi preoti: „ierei Ioan, ierei Dimitrie “. Textul a fost scris spre sfarsitul secolului al XVIII–lea, ceea ce tradeaza o parohie cu doi preoti. Pe un Minei pe Martie, Ramnic, 1779, se afla scris: „acest Minei iasta a bisericii Ferliucului. Eu, Mihai Belgia paroh“ scris in prima jumatate a secolului al XIX-lea . In registrele de stare civila Mihail Belgia se semneaza la oficierea serviciilor religioase pana in anul 1831 . Pe un Minei pe Mai, Ramnic, 1780 pe coperta 1 este scris: „aceasta carte ce sa zice Minei, iasta a bisericii Ferligului cumparata cu banii bisearicii si cine sa va afla sa o fure sau sa zica ca-I a lui sa fie afurisit de 300 si 18 sfinti parinti ce s-au strans la saboru dintii de la Nicheea si sa-i sace o mana si un picior si sa i sa varsa matale lui ca ale lui Arie“. Inscriptia a fost datata la sfarsitul secolului al XVIII lea . Din continutul ei rezulta clar ca este vorba despre un preot, chiar bine pregatit, care in evul mediu cunostea ca primul Sinod Ecumenic s-a tinut la Niceea, ca au participat 318 sfinti parinti, etc. Comparand aceasta insemnare cu cea redata mai sus, si formele aproape identice pentru numele loclaitatii –Ferlicului, in prima si Ferligului , in cea de a doua – si faptul ca au fost scrise in aceeasi perioada, autorul este, probabil, tot preotul Mihail Belgia. Pe un „Triod“ tiparit in Bucuresti in anul 1746, s-a semnat „Parohul Farliugului din satu Temesasc. Scris in anul 1805, in luna lui ianuarie in 24 zile“ . Poate fi vorba despre acelasi Mihail Belgea, sau chiar Ioan Belgea, care din 1791 este consemnat ca invatator, probabil fiind si preot, fiind trecut in registrele de stare civila pana in anul 1835 . O a doua insemnare este scrisa pe coperta 1: „in vinerea apstilor am scris, in luna lui aprilie in 8-lea an 1819“. Pe un „Minei pe Septembrie“, Ramnic, 1780, pe coperta 1 este insemnarea, facuta probabil de acelasi preot: „Aciast Minei iasta a biserici Ferliugului cumparat cu banii bisiaricii si cine va zice ca nu-i a bisericii sa fie anatema“. Insemnarea a fost facuta in prima jumatate a secolului al XIX-lea . Pe un Minei pe Iulie, Ramnic, 1780, mai sunt doua insemnari de la prima jumatate a secolului al XIX-lea, ambele cu text asemanator: „Aceasta carte ce sa numeste Minei pe doua luni, adeca pe luna lui Iulie si august este a bisaricii Furliucului“ si „acest minei iasta a bisaricii Furliugului cumparat cu banii bisaricii“ . Registrele de stare civila consemneaza numele lui Nicolae Avramescu, intre 1824-1838, primul preot cunoscut din familia Avramescu . In anul 1833 este instalat la Farliug preotul Sava Cheveresan, care va pastori pana in anul 1838. Venirea lui la Farliug este legata probabil de retragerea lui Mihail Belgea in 1831, probabil bolnav sau chiar decedat in anul 1832. In 1834 la Farliug este consemnat si Dimitrie Draghici , care va sluji si el pana in anul 1838. Dimitrie Draghici il va inlocui pe Ioan Belgia, care nu va mai fi consemnat din anul 1835. Pe un Penticostar, Ramnic, 1743, se pastreaza intr-o insemnare numele unui crasnic: „Aceasta sfanta si dumnezeiasca carte ce se numeste Penticostari este a sf bisearici a satului Furluc cumparata cu bani sfintei bisearici si am scris eu, robul lui D-zeu, Dimitrie Sarbu cu mana da tarana. Mana va putrezi iara scrisoarea in veac sa va pomeni. Dimitrie Sarbu crasnic. Anu 1834 “. Aceeasi persoana se semneaza pe un Minei pe Mai, Ramnic, 1780: „Scris-am eu robul lui Dumnezeu, Dimitrie Sarbul in anul 1834“ . Numele unui alt crasnic ne este pastrat intr-o insemnare de pe un Minei pe Iulie, Ramnic, 1780, pe fila 185 pasrandu-se insemnarea: „Dimitrie Enasila crasnic la biserica Farliucului de 20 si 2 de ani 1834 de 2 iunie in zile“ . Tot el se semneaza pe un Minei pe Iulie, Ramnic, 1780 dimpreuna cu Nicolae Marta: „Dimitrie Ecasila criznic in Ferliuc cu Nicolae Marta in Furliuc cu (…) amandoi de un caracteri, 1835“ . Nicolae Marta se semneaza si singur pe aceeasi carte: „aceasta s-ta carte iasta a sfintei bisaricii Furlugului cumparata cu banii bisaricii. Scris-am cu mana de tarana. Mana va putrezi iara scrisoarea in veac se va indrepta. Dat in Furluc in 28 iulie 1839. Nicolae Marta criznic in Furluc de la 16 ani de la nastere si de 3 ani criznic“. De aici vedem ca in 1835 Nicolae Marta era la inceputul activitatii sale de crisnic. Era un obicei vechi ca, inca din tinerete, cel care vroia sa invete o meserie sa se alipeasca de cineva mai batran care stia dedesupturile acestei meserii, ceea ce este si cazul lui Nicolae Marta care a invatat pe langa Dimitrie Enasila care, in 1885 cand incepe Nicolae Marta, avea 23 de ani de slujire ca si paraclisier. Mai trebuie remarcat ca, desi Nicolae Marta era doar crasnec, stia sa scrie, ceea ce dovedeste prezenta unei scoli bune la Farliug. Intre 1835 si 1837 Nicolae Marta era doar ucenic. Dupa cei trei ani de „practica“ el este considerat deja crisnic deplin. Probabil ca ucenicia pentru crisnic avea stabilita o perioada de trei ani, dupa cum reiese dintr-o inscriptie de pe aceiasi carte: „sa se stie cand m-am pus eu Nicolae Marta criznic. M-am pus in 1 septembrie anu 1837 si am slujit pana la anul 1840 si de acea incolo si sunt 3 ani in Furluc in 20 august anu 1840. Nicolae marta criznic de 3 ani implinit“. In anul 1836 va veni ca preot la Farliug Leontie Avramescu, fiul lui Nicolae Avramescu, probabil. Leontie va sluji la Farliug pana in anul 1857 . In anul 1838 pleaca de la Farliug atat Sava Cheveresan cat si Dimitrie Draghici, la Farliug fiind numiti Nicolae Groza, ce va sluji pana in anul 1872 si Teodor Catone, care in 1858 va trece la confesiunea greco-catolica, unde va mai sluji pana in 1874 . In anul 1854 sunt amintiti la Farliug alti doi crasnici, intr-o insemnare de pe Triodul, Bucuresti, 1746 : „In acest an, 1854 am fost crasnic, Simeon Groza si Simeon Marghis crisnic “. Din aceste insemnari rezulta ca la Farliug functionau cate doi crisnici. Simeon Groza va ajunge jude primariu la Farliug in perioada anilor 1880. O insemnare pe aceasi carte ne descopera numele altui crasnec: „sa se stie cand m-am pus eu Crisnec Ioane Aga ca m-am pusu in 29 iunie anu 1859 si dimplinitu pana in anu 1866, 24 augustu cu Ioane Vitta amindoi. Ioane Aga“. Ioan Aga tinea sa arate clar ca a trecut perioada de ucenicie si ca, probabil, l-a luat alaturi de el pe Ioan Vita. In anul 1855 a fost instalat ca preot Simeon Avramescu, probabil fiul lui Leontie Avramescu, ca al treilea preot slujitor in Farliug . La Farliug mai slujeau preotii Nicolae Groza si Teodor Catone. Ultimul este de trista amintire, deoarece in 1858 va trece la confesiunea greco-catolica cu aproape intreaga parohie, la credinta strabuna mai ramanand doar 40 de familii. Pe Mineiul pe Septembrie, Ramnic, 1780, este consemnat anul acoperirii bisericii cu sindrila: „In anul 1861 s-au inceput a se sandrui s biserica si s-au gatat in anul 1863 in 4 octomvrie prin epitropul Nicolae Marta cu sindrila lunga 1600 si taiata face 32. 000. Ion Aga crisnec“ . In sedinta din 27 decembrie 1885 preotul Simeon Avramescu aduce la cunostinta Comitetului si Sinodului Parohial pastorala episcopului Ioan Popasu prin care se informau parohiile ca s-a infiintat Tipografia Diecezana la Caransebes. Vestea a fost primita cu mult entuziasmn de catre crediniciosi . In sedinta din 22 februarie 1887 preotul Simeon Avramescu aducea inaintea Comitetului Parohial ca preotul greco-catolic, Petru Catone, fiul lui Toade Catone, a ocupat o parte din sesia parohiei ortodoxe si refuza sa o cedeze proprietarului de drept. Comitetul Parohial insarcineaza epitropia sa scoata extrasul de carte funciara pentru acele terenuri si sa faca demersurile necesare la Consistoriul Diecezan pentru recuperarea terenurilor ocupate abuziv de preotul greco-catolic Petru Catone . Am amintit deja insemnarea lui Simeon Groza din anul 1887, cand consemneaza grindina ce a cazut pe 6 august, de praznicul Schimbarii la Fata. El se semneaza „Simeon Grozav, econom“, termenul de econom sugerand, probabil, ca Simeon Groza era in 1887 epitrop. In sedinta Sinodului parohial din 20 august 1889 se hotaraste achizitionarea a 3 clopote noi pentru biserica din Farliug, cele vechi fiind sparte. Se dorea achizitionarea unui clopot mare, de 150 de Kg, a unuia mijlociu, de 75 de kg, si a unuia mic, de 50 kg . In proiectul de buget pe anul 1890, propus spre aprobare, la pozitia 11 era prevazuta cumpararea unui Apostol cu suma de 8 fl. Pana la urma se va face coleta prin sat si, cumpararea Apostolului in 1896 ducand la divergente puternice intre invatatorul Georgiu Ionutescu si pretorul Nicolau Dobrescu. Din acelasi proiect de buget, pozitia 5, aflam numele celor doi crasnici: Ioan Aga si George Marghita, remunerati intr-un an cu 12 fl. La sedinta Comitetului Parohial din 19 noiembrie se stabileste repararea turlei si a clopotului precum si refacerea gardului bisericii . Lemnul va fi cumparat de la Paul Gaspary, tatal lui Arthur. In 1890 Comitetul parohial a delegat pe Iosif Vita, epitrop prim, Petru Groza si Ioan Vita pentru a merge in Timisoara „la fabrica de clopote“ pentru a cumpara cele trei clopote . Banii au fost adunati abia in anul 1891 cand Macsim Popovici, protpopul Bocsei Montane inainteaza un raport cemtrului eparhial, aratand ca farliugenii voiau ca de sarbatoarea Pogorarii Sfantului Duh clopotele sa fie sfintite . Comitetul Parohial, in sedinta din 26 aprilie 1892, hotara inca o data, reparatii capitale la localul si turnul bisericii . Este cert ca nici in 1892 cele trei clopote nu au ajuns la Farliug. In sedinta din 17 ianuarie 1893 se hotaraste achizitionarea unor vesminte preotesti, din matase rosie cu fir aurit, la pretul de 140 fl. , si un steag rosu tot cu fir aurit, costand 60 fl. Deoarece suma de 200 fl. nu era in totalitate la dispozitia epitropiei, se hotaraste contractarea unui credit de la banca „Lugojana“ din Lugoj, pentru a putea achizitiona atat vesmintele cat si steagul rosu cu fir aurit, pentru infrumusetarea bisericii . Steagul se pastreaza si astazi, fiind intr-adevar o piesa de arta bisericeasca deosebita, pictata, pictura pastrandu-se slab. Epiotropul prim, Iosif Vita, a incercat realizarea unui cor la biserica, adunand si o suma de 21 de fl. , insa Comitetul Parohial a socotit ca suma nu este suficienta pentru infiintarea unui cor. Banii se vor folosi la cumpararea steagurilor si vesmintelor preotesti . Se pare ca la cumpararea acestora au participat si nobili Teodor Pali Kruceni si Paul Gaspary . De asemenea se programeaza reparatii capitale la localul bisericii, in vara acestui an. Sunt prevazute acelasi reparatii si la suportul pentru clopote si turnul bisericii, ceea ce ne face sa credem ca nici in 1893 cele trei clopote nu au ajuns la Farliug . Sarbatoare mare la Farliug pe 29 iunie 1894, de praznicul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, cand protopopul Macsim Popovici va instala pe Aureliu Avramescu, capelan in Farliug, fiul lui Simeon Avramescu, grav bolnav de emfizem pulmonar . Alegerea datei poate avea si un caracter misionar, Sfintii Apostoli Petru si Pavel, fiind si hramul capelei greco-catolice. Desi proaspat instalat la Farliug, intre anii 1894–1895, Aureliu Avramescu va suplini la Parohia Ortodoxa din Vermes . El revine la Farliug pe 26 iulie 1895, de cand il va suplini pe invatatorul Georgiu Ionutescu. Tot in anul 1894 notarul pretorial Nicolau Dobrescu sesizeaza pe Protopopul Macsim Popovici si, mai apoi, Consistoriul Diecezan, despre o disensiune intre invatatorul Georgiu Ionutescu si cei doi preoti. Aureliu si Simeon Avramescu au initiat in anul 1892 o colecta pentru cumpararea unui Apostol cu litere latine, de la Libraria Diecesana din Caransebes insa, invatatorul Ionutescu vroia sa-l cumpere de la Mitropolia din Sibiu, pentru a fi scris cu litere cirilice. Protopul va dispune o ancheta si va trimite la Farliug pe capelanul Ioan Stoican din Ezeris. Acesta inainteaza raportul anchetei pe 4/14 august. Din raport rezulta ca afirmatiile lui Nicolau Dobrescu sunt nefondate, ne existand nici un conflict intre invatator si preoti. Totusi credem ca, macar in parte, Nicolau Dobrescu avea dreptate. Apostolul se va cumpara abia peste patru ani, in 1 august 1896. Mai apoi, in 1902, cand Georgiu Ionutescu a fost pensionat, va refuza sa predea inventarul scolii lui Aureliu Avramescu, cum ar fi fost regulamentar. Apostolul a fost deja cumparat in august 1896. Nicolau Dobrescu revine cu o noua sesizare, in termeni mult mai duri, pe 4/16 august 1896. Protopopul inainteaza dosarul Consitoriului Diecezan, vicarul Filaret Musta dispunand analizarea lui in Sinodul Eparhial. Din nefericire, dosarul 266 ce cuprindea analiza reclamatiei de catre Sinod, nu se mai pastreaza in arhiva, ne stiind cum s-a rezolvat situatia. Din pacate nici o lista de inventar nu mentioneaza vre un Apostol tiparit inainte de anul 1900. Arhiva parohiei pastreaza un Apostol, Sibiu, 1900, „tiparita acum antaia-óra cu litere latine in dilele Preinaltatului Impěrat si Rege Francisc Iosif I. “ . Ori Apostolul cumparat nu s-a pastrat, ori s-a cumparat abia in 1900. Pe 23 iunie 1895 Comitetul Parohial inainteaza un raport catre Protopopiatul Ortodox Bogsa-Montana, prin care arata ca pe pamantul parohiei ortodoxe s-au constituit mai multe livezi de pruni si s-au obtinut roade bogate. In consecinta s-a cumparat un cazan de tuica instituindu-se si o „Fundatie de Rachie“, atat la biserica, cum si la scoala. Ţuica era pastrata si valorificata de catre epitropi. Datorita fiscalitatii excesive impuse de autoritati, Comitetul Parohial se vede nevoit sa decida vanzarea acestuia . Protopopul inainteaza raportul Consitoriului Diecezan, pe 3/15 iulie 1898, care decide vanzarea acestuia prin licitatie. Potrivit Raportului general despre starea protopopiatului pe anul 1897 in plan bisericesc si scolar. Date statistice cu privire la averile bisericesti si scolare - 1897 Parohia Ortodoxa Farliug avea in proprietate 60 de jugare de teren, obiecte bisericesti in valoare de 650 de fl. , si o avere bisericeasca, ce numara 2. 790 fl. In decembrie 1898 in biserica din Farliug au intrat hotii. Preotul paroh a raportat protopopului Macsim Popovici cele intamplate. Hotii au pus un „par“ lung pe care s-au urcat pe fereastra sfantului altar, au deschis-o, au intrat in biserica, au deschis dulapul cu bani si au furat 12 fl. Notarul Iosifu Andreiu si judele primariu Iosifu Vita au anuntat jandarmii, dar faptasii nu au fost prinsi. Preotul paroh incheie raportul cu cuvintele: „banii nu sunt multi iara mica onoare, ce au mai avut-o, comuna Furlug, au perdut-o pentru totdeauna, cand si in biserica se afla lotrii jefuitori! “ . In anul 1901 capelanul Aureliu Avramescu a fost detasat la Cuptoare, pentru a suplini ca paroh si invatator, deoarece comuna a fost in majoritate greco-catolica si a acceptat sa revina la Ortodoxie cu conditia ca Episcopia sa le asigure tot timpul preot si invatator in sat. Comitetul Parohial Farliug s-a intrunit pe 11/24 martie 1901 sub presedentia ad hoc a lui Ioan Vita, epitrop prim, spre a cere Consistoriului Diecezan si Protopopiatului Bocsa-Montana pe preotul Aureliu Avramescu, deoarece parohul Simeon Avramescu este grav bolnav si, ne fiind preot in sat, greco-catolicii profita de situatie si preotul Petru Catone atrage credinciosii ortodocsi pentru a se spovedi si impartasi. Redam si un pasaj din cererea Comitetului Parohial, despre preotul Simeon Avramescu: „ …care cu pietate si buna credinta si parinteasca sa iubire, cu cele mai mari greutati in mijlocul unei comune unite ne-au pastorit pre noi, poporul cel dreptcredincios ortodox in numar de 1620 de suflete“ . Datorita situatiei satului Cuptoare, Consistoriul Diecezan obliga pe capelanul Ioachim Jurca din Ezeris, sa stea pe timpul Saptamanii Sfintelor Patimi si de Praznicul Invierii, in Farliug. Cererea Comitetului Parohial pastreaza si numele lui Ion Groza, „jude prim. [ariu]“ in anul 1901. In anul 1937 arhiereul Vasile Lazarescu va face o vizita canonica la Farliug si, constatand gradul avansat de degradare al sfantului antimis, in 19 decembrie 1937 va sfinti un nou antimis pe seama Parohiei Farliug . In anul 1940 la Farliug erau 1932 de credinciosi ortodocsi, 295 de greco-catolici si 18 romano-catolici, parohia fiind de clasa a II-a . Intre anii 1945-1947 a fost restaurata biserica prin ridicarea peretilor cu 1, 5 m, folosindu-se caramida arsa, sub ingrijirea preotului Nicolae Popovici. Biserica a fost sfintita la 5 octombrie 1947 de catre episcopul Caransebesului, Veniamin Nistor . Probabil acum, episcopu ii schimba hramul care a fost inca din sec XVIII, „Adormirea Maicii Domnului“, cu „Nasterea Maicii Domnului“, care ramane pana astazi. Imediat dupa instaurarea regimului comunist, la 2 septembrie 1949, preotul Nicolae Popovici este obligat sa predea statului roman, reprezentat de o comisie formata din Petru Borduz, presedintele Comitetului Provizoriu al Comunei Farliug, Gligor Bulzan, secretar, Stoica Ion, agent agricol si Andreica Pavel, delegatul Comitetului Provizoriu al plasei, sesia parohiala, in total de 49 jugare (33, 96 ha) . O noua reparatie la biserica este facuta in anul 1972, de catre preotul Alexe Lupanos. In anul 1982, preotul Ioan Mateia a contractat pictorul de categoria I, Gheorghe Costiurin, pentru pictarea bisericii, inceputa in anul 1983 si terminata in anul 1985 . Pe langa Gheorghe Costiurin au mai lucrat Eugen Potros „si mai tinerii Silviu Softu, Aron Ion, Florea Constantin. Pictura s-a facut in fresca atat in interior cat si in exterior. Receptia picturii s-a facut in anul 1988, iar in anul 1989 s-au facut reparatii capitale la exteriorul bisericii, la turla, etc. Tot acum s-a pictat si iconostasul, pana acum fiind imbpodobit cu 18 icoane inramate, cele mai multe vechi de peste o suta de ani, donate in anii 1850-1890. Pictura a fost sfintita de catre PS dr. Laurentiu Streza, episcopul Caransebesului, pe 21 septembrie 1997. Ceremonia a avut un fast aparte: calareti si tarani in straie populare au asteptat arhiereul la intrarea in sat si a fost condus cu o caleasca pana la biserica. Din pacate parintele Ioan Mateia nu a mai putut culege roadele ostenelilor sale, fiind deja preot in Resita, Parohia Farliug fiind pastorita de preotul Bogdan Berdacicu. Tot sub pastorirea parintelui Berdacicu, a fost daramata casa parohiala, insa nu s-a mai reusit ridicarea ei. Dupa caderea regimului comunist, preotul Ioan Mateia va depune actele pentru restituirea unora dintre terenurile expropriate in 1949, fapt realiazat, conform Legii Nr. 18/1991 in 9 aprilie 1992, primind 4, 06 ha teren arabil si 1 ha padure . In anul 2002 a fost reconstituit, prin stradaniile preotului Cristian Frant, dreptul de proprietate asupra terenului silvic, obtinandu-se si titlul de proprietate. Tot in anul 2002 s-au inceput lucrarile pentru ridicarea casei parohiale, urmand a se ridica pe vechiul amplasament. Casa va avea 6 camere, bucatarie, baie si camara plus inca trei camere la mansarda. Proiectul a fost realizat de arhitectul Şerban Antonescu. Prin grija preotului Cristian Frant, in anul 2002 s-a reusit turnarea fundatiei pentru noul imobil. Tot la casa parohiala se intentioneaza realizarea unui muzeu al Parohiei, in care urmeaza a fi valorificat bogatul invetar istoric al bisericii. 3. 1. 2 Notiuni de arta bisericeasca Biserica este construita in forma de nava simpla in stil bizantin, din blocuri mari de piatra, cu ziduri groase de peste 1 m. , legatura intre ele facandu-se cu mortar. Acoperisul era din sindrila, trecut prin mai multe restaurari, invelisul fiind din tigla glazurata de tip „solzi“, facut in doua ape, sprijinindu-se pe bolta. Absida Absida este semicirculara cu marimea de 180°, cu diametrul de 6 m. Extrovert, prezinta doua registre de pictura, primul in partea de sus, cu 3 icoane pictate in stil fresca, infatisand de la sud la nord, urmatoarele episoade scripturistice: Invierea fiicei lui Iair, Vindecarea orbului din Betsaida, Vindecarea celor zece leprosi. Al doilea registru prezinta doua icoane in partea de jos, deasupra de soclu, spre extremitatea sudica a absidei, reprezentand doi arhangheli. Probabil este o proba a pictorului. Peretii laterali (Naosul si Pronaosul) Naosul are o lungime de 10 m. si o latime de 8 m, iar pronaosul are dimensiunile 3, 6/8 m. Peretii laterali sunt sustinuti de 5 travee, primele 4 avand lungimea de 0, 6 m iar ultimul, dinspre vest, de 0, 8 m. Pe pronaos se sprijina corul, in fata fiind doi pilastrii cu dimensiunile de 0, 35/0, 5 m la o distanta de 1, 5 m. intre ei si 3 m. de peretii laterali. Pe cei doi pereti laterali, in partea de sus, sub streasina, este un registru cu 4 fresce. Astfel peretele nordic contine de la est la vest: Inmultirea painilor, Vindecarea orbilor, Vindecarea slugii sutasului, Vindecarea multor boli ; iar cel sudic: Vindecarea paraliticului de la lacul Vitezda, Invierea fiului vaduvei din Nain, Vindecarea omului imparatesc, Nunta din Caana Galileii. Pridvorul Pridvorul este alcatuit din patru pilastrii inchisi prin arce de cerc si uniti printr-o bolta. Pe bolta este pictat in medalion „Emanuel“. Pilastrii 1 si 2 au pictati spre vest pe Sfntii Arhangheli Mihail si Gavril. Intre pilastrii 1 si 3 sunt pictati: Sfintul Cuvios Daniel si Sfantul Apostol Petru iar intre pilastrii 2 si 4: Sfantul Cuvios Alipie si Sfantul Apostol Pavel. Tot in pridvor, deasupra usii de la intrare este pisania: „Cu voia Tatalui, cu ajutorul Fiului si puterea Sfantului Duh, aceasta sfanta biserica monument istoric, al Parohiei Farliug, cu hramul „Nasterea Maicii Domnului“, ridicata in sec. XVIII, s-a impodobit cu pictura noua de catre pictorul Gheorghe Costiurin intre anii 1983 – 1985 sub pastorirea IPS Dr. Nicolae Corneanu Mitropolitul Banatului, protopop al Resitei fiind Prea Onoratul Preot Dr. Vasile Petrica, prin purtarea de grija a preotului paroh Ioan Mateia, cu sprijinul Consiliului Parohial, al epitropilor Jula Gheorghe, Mateia Petru si Vita Ion, al cantaretului Dragan Petru si al bunilor credinciosi ai parohiei. Ale Tale dintru ale Tale, Ţie Iti aducem de toate si pentru toate. “ Mult mai importanta este pictura de pe semicalota Sfantului Altar, pictura pentru care biserica a fost declarata: „monument istoric“ . Este foarte greu de stabilit anul sau autorul sau. Traditia satului spune ca biserica ar avea 500 de ani, deci ar data din secolul al XV-lea. Afirmatia este foarte greu de sustinut, cu atat mai mult cu cat nu avem cercetari arheologice in zona. Pictura este pe piele aplicata pe lemn, aratand clar ca semicalota apartine uni biserici mai vechi, probabil de lemn, din secolele XIV–XV, de unde a fost mutata in actuala biserica. Pictura este in stil bizantin, fiind impartita in trei parti: una centrala si doua laterale (sus si jos) de fiecare parte. In partea centrala este reprezentata Sfanta Treime incoronand-o pe Maica Domnului. Fecioara Maria este reprezentata in partea de jos, pe un nor de culoare gri, cu un crin in mana. Maica Domnului are vestmantul albastru iar acoperamantul rosu-visiniu. Deasupra, tot pe cate un nor, este reprezentat Dumnezeu–Tatal si Iisus Hristos. Dumnezeu–Tatal poarta un vesmant gri si o mantie albastra, tinand in mana dreapta un sceptru iar cu stanga o coroana deasupra capului Maicii Domnului. Mantuitorul tine coroana cu dreapta, in stanga avand o cruce, poarta o haina rosie si o mantie albastra. Dumnezeu–Duhul Sfant este redat mai sus, la mijloc, in chip de porumbel, inconjurat de raze. Pictorul a numit aceasta scena „СТĐ?Đ? TP°Đ¦Đ?“ („STAIA TROIŢA“) . In partea de sus este redat cate un sobor de ingeri, cel al Sfantului Arhanghel Mihail si cel al Sfantului Arhanghel Gavriil, arhanghelul fiind pictat in mijlocul ingerilor cu un glob albastru in mana. Globul este impartit de o cruce cu raze. Inscriptia de pe cruce fiind „S. S. S. D. S. S. “ . In partea de jos apar cate doi evanghelisti. Aceasta este tot ce se mai pastreaza din vechea pictura. Aceeasi pictura se gaseste pe intreaga suprafata a bisericii ortodoxe din Valea-Mare, situata la 4 km. de Farliug. Pictura de pe absida este in fresca si reda, respectand erminia, chipuri de ierarhi: Sfantul Ierarh Chiril al Alexandriei, Sfantul Ierarh Grigorie Teologul, Sfantul Ierarh Vasile cel Mare, Sfantul Ierarh Ioan Gura de Aur, Sfantul Ierarh Nicolae [din Mira Lichiei], Sfantul Ierarh Spiridon al Trimitundei, incadrati de doi arhidiaconi: Sfantul Arhidiacon Laurentiu si Ştefan. Mai jos este un brau din ramuri de maslin, apoi o pictura ornamentala reprezentand chipuri de serafimi si cruci. Iconostasul Catapeteasma este din zid, cu lungimea de 6 m. Distanta dintre Usile Imparatesti si cele diaconesti este de 1, 3 m. iar intre acestea din urma si zid sunt 0, 975 m. Iconostasul prezinta 4 registre: Primul registru, cel de jos, este format din cele patru icoane imparatesti: Iisus intre Maica Domnului si Sfantul Ioan Teologul; Maica Domnului intre Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril; Sfantul Ierarh Nicolae spre nord (desi hramul este „Nasterea Maicii Domnului“) si Sfantul Ioan Botezatorul. Urmatorul registru reda cele 12 Praznice Imparatesti, un registru mai sus Sfintii Apostoli iar ultimul registru infatiseaza 12 prooroci ai Vechiului Testament in medalion. Deasupra Usilor Imparatesti este „Sfanta Marama“, mai sus Sfanta Treime la stejarul Mamvri, sirul fiind incheiat pe verticala de un medalion cu „Fecioara Semnului“. Pe latura estica a iconostasului, in Sfantul Altar sunt pictate de la sud spre nord: Jertfa lui Cain si Abel; Moise vede rugul arzand (in mijlocul flacarii fiind Maica Domnului) ; Jertfa lui Avraam. Naosul (introvert) Pe bolta naosului sunt trei medalioane: – Primul si cel mai apropiat de iconostas reprezinta pe „Hristos I‘ si I©“, fiind inconjurat de medalioanele celor patru evanghelisti. – Al doilea reprezinta Sfanta Treime la stejarul Mamvrii, inconjurat de medalioanele Sfintilor Arhangheli: Mihail, Gavril, Rafail, Uniil. – Medalionul deasupra corului infatiseaza pe Fecioara Maria incadrata de medalioanele a patru profeti. Partea sudica a boltii reda la sud: Buna Vestire; Nasterea Domnului, Intampinarea Domnului si Botezul Domnului. Spre nord sunt redate: Cina cea de Taina, Rastignirea, Invierea, Aratarea Mironositelor. Pe peretii naosului sunt doua registre de pictura: un registru cu medalioane infatisand, la sud: trei sfinti mucenici, doi sfinti doctori facatori de minuni si patru cuviosi, iar la nord: trei mucenici, un sfant doctor facator de minuni, doua mucenite si patru cuvioase. Al doilea registru reda sfinti in marime naturala, dupa cum urmeaza: –Pe peretele sudic: Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, Sfantul Mucenic Teodor Tiron, Sfantul Mucenic Ioan Ostasul, Sfantul Mucenic Iuliu Veteranul, Sfantul Mucenic Sebastian, Sfantul Cuvios Antonie cel Mare, Sfantul Cuvios Eftimie cel Mare, Sfantul Cuvios Pahomie cel Mare, Sfantul Cuvios Stelian. –Pe peretele nordic: Sfantul Mare Mucenic Dimitrie, Sfintii Imparati Constantin si Elena, Sfantul Mare Mucenic Mina, Sfantul Ioan Noul Mucenic, Sfanta Mucenita Ecaterina, Sfanta Mucenita Elisaveta, Sfanta Mucenita Filofteea si Sfanta Cuvioasa Parascheva. Mai jos se gaseste un brau de cruci, apoi pictura ornamentala. Pronaosul (introvert) Pe tavan sunt trei medalioane: Sfantul Ioan Botezatorul in centru, Sfantul Cuvios Hariton, respectiv Sfantul Cuvios Teodor. Pe cei doi pereti continua al doilea registru din naos sunt, la sud: Sfantul Ierarh Ilie Iorest, Sfantul Ierarh Iosif cel Nou de la Partos, Sfantul Ierarh Sava Brancovici, Sfantul Cuvios Nicodim de la Tismana. La nord: Sfanta Cuvioasa Tatiana, Sfantul Cuvios Dimitrie cel Nou, Sfantul Mucenic Oprea si Sfantul Serghie. Pe latura vestica: Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica, Sfantul Cuvios Sofronie de la Cioara, Sfantul Cuvios Visarion Serai. La ierarhi sunt reprezentati: PF Patriarh Justin Moisescu iar ca arhiereu al locului IPS Nicolae Corneanu. Cei doi pilastrii sunt impodobiti ornamentali cu chipuri de serafimi si medalioane cu cruci. ALTE OBIECTE DE ARTA In colectia de Arta Bisericeasca a Mitropoliei Banatului se pastreaza o icoana a Maicii Domnului, din 1757, autorul ne fiind cunoscut. Este pictata in tempera, pe lemn, dimensiunile 74, 5X52 cm. Anul si initialele incrustate pe dosul icoanei. Icoana a fost folosita pe iconostas ca icoana imparateasca . Similarul acesteia, icoana Mantuitorului, pictata in acelasi an si de acelasi pictor, se mai pastreaza inca la parohie. Alaturi de cele doua icoane imparatesti, pe iconostas mai erau alte 16 icoane praznicar. Pe una dintre ele, infatisand uciderea Sfantului Arhidiacon Ştefan cu pietre, este scris: „Đ?чаŃ?Ń‚ŃŠ ЇĐsóнъ Ń?Đ°u Đ—uгръвіт щі чіŃ?Ń‚Ń–Ń‚ Ń? Đ‘Đ˝Ń?єриĐsŃ–Ń– Đ´Ń–Đ˝ ФорI›ĐľĐs Đ´ŃŠ Попа I?IµĎ‰Đ´ĐľŃ€ Катонє 1857 Đ°uĐłucŃ‚ 1 “. In anul 1786 s-au inlocuit cele doua icoane imparatesti cu alte patru icoane pictate, probabil, de catre pictorul Ştefan Popovici. Icoanele repreinta pe: Iisus Hristos, Maica Domnului, Sfantul Ierarh Nicolae si Sfantul Arhanghel Mihail. Dimensiunile sunt 1X0, 7 m, pictate pe lemn, in ulei. Dupa pictarea iconostasului toate icoanele sunt pastrate in podul bisericii. Se mai pastreaza o cruce de lemn, restaurata la 1880 , un sfesnic de bronz pentru proscomidiar din 1892 si doua sfesnice, putin mai mici, pentru Sfanta Masa din 1894, tot de bronz. Avem foarte multe icoane pe lemn din sec. XVII–XIX. Carti de cult incepand din sec. XVII. Se mai pastreaza broderii, candele si cadelnite vechi, un disc aurit fara picior, vesminte, etc. LISTA PREOTILOR SLUJITORI Popovici ? (1764) Popvici ? (1764) ? Matei (1774) ? Ioan ? Dimitrie Mihail Belgea (?–1831) Ioan Belgea (?–1835) Nicolae Avramescu (?–1838) Leontie Avramescu (1836–1857) Sava Cheveresan (1833–1838) Dimitrie Draghici (1834–1838) Nicolae Groza (1838–1872) Teodor Catone (1838–1858 gr. cat–1874) Simeon Avramescu (1855–1901) Aureliu Avramescu (1894–1928?) Nicolae Popovici (1928?–1953) Alexe Lupanos (1953–1980) Ioan Mateia (1981–1992) Bogdan Berdacicu (1993–2000) Cristian Frant (2001–2003) | |||||||
| Cod Monument: | CS-II-m-B-11114 | |||||||
| Nr. vizualizari: | 7397 | |||||||
| Data ultimei vizualizari: | 2026-06-24 05:18:36 | |||||||
| Data ultimei actualizări: | 2015-11-03 14:36:21 | |||||||
| Data incarcarii pe sit: | 2006-05-29 06:54:22 | |||||||
| Nr. Mesaje: | 0 | |||||||
| Nr. Fotografii: | 1 | |||||||
Clic pe fotografii pentru a le vedea in format marit!
Vedere de ansamblu |
Timp total: 0.04s...
[]:1
