Funeraliile părintelui Pavel Solomon

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.05s...

Ştiri şi Evenimente

Funeraliile părintelui Pavel Solomon

[2019-06-27]

Pr. Pavel Solomon, decedat în Austria, sâmbătă, 22 iunie 2019, la Bregenz, a fost condus pe ultimul drum, joi, 27 iunie 2019, în satul natal, Luizi-Călugăra. Sfânta Liturghie a fost prezidată de PS Petru Gherghel, Episcop de Iaşi. Au participat PS Aurel Percă, Episcop auxiliar de Iaşi, PS Cornel Damian, Episcop auxiliar de Bucureşti, mama, fraţii şi rudele părintelui răposat, peste 150 de preoţi şi numeroşi credincioşi.

Celebrarea Sfintei Liturghii a început la 10.30 în biserica parohială. Înaintea recviemului, comunitatea îndoliată a ascultat necrologul, parcursul de formare şi de slujire al părintelui decedat. Sfinţit preot în anul 1988, a slujit ca vicar la Catedrala din Iaşi şi cancellarius în curia episcopală timp de 5 ani. Activitatea lui preoţească a continuat în Austria, în Dieceza de Feldkirch, unde a fost vicar, spiritual, paroh şi decan, o slujire întreprinsă pe un arc de timp de 26 de ani. În ultima perioadă a vieţii sale a găsit Dumnezeu de cuviinţă să îl pregătească pentru venirea în împărăţia cerească, trecându-l prin cuptorul suferinţei. A suferit de un cancer care l-a despărţit treptat de această lume, o boală pe care pr. Pavel a purtat-o cu o stare lăuntrică de seninătate şi încredere în Domnul, pe care şi-o doresc mulţi în asemenea clipe.
În cuvântul său de salut, PS Petru Gherghel a preluat cuvintele Învăţătorului divin: „Cine vrea să vină după Mine, să se lepede de sine, să îşi ia cruce şi să mă urmeze!” (Mc 8,34). Pr. Pavel a întruchipat prin viaţa sa acest program trasat de Isus oricărui ucenic dispus să îl urmeze. După lecturile proclamate de cei apropiaţi din familie a urmat predica rostită de pr. Ieronim Iacob, coleg al părintelui răposat. El a ţinut să scoată în evidenţă chiar la început că părintele Pavel este iarăşi un primiţiant, cu un curaj al senectuţii de care nu a avut parte, fiind primul care a plecat din rândul colegilor preoţi. Mai departe a spus: „Pentru a şti să trăim, trebuie să învăţăm să murim”. Omul de astăzi, dar şi preotul uneori, în mirajul paradisului pământesc, uită de sora moarte. Maşinăria de distracţie pe care o pregăteşte lumea modernă e menită să exorcizeze moartea.
Însă preotul este menit să înveţe pe alţii şi cum se moare. El îi învaţă prin activitatea sa cum să se apropie de Dumnezeu, prin celebrarea Sfintelor Sacramente, prin convorbiri, prin exemplul de viaţă, dar şi prin suferinţa sa. Au fost pentru seria celor 14 preoţi sfinţiţi în Anul Marian 1988 până anul acesta 31 de întâlniri anuale. La Sfânta Liturghie, la partea din canon rezervată pentru cei răposaţi, nu se făcea nici o pauză, deoarece seria era completă. De acum înainte va fi un moment prelung de tăcere, iar „gândul şi rugăciunea noastră se va îndrepta către iubitul nostru coleg Paul, care nu ne-a părăsit, ci, cu stilul lui de lider, s-a dus pentru a ne aştepta”. Pr. Pavel a fost un om al rugăciunii, iar rozariul a fost cel care l-a însoţit pe parcursul vieţii. Preotul nu moare singur, a mai spus predicatorul, ci copleşit de ocrotirea Maicii Preacurate.
Sfânta Liturghie a continuat cu rugăciunea credincioşilor, în care au fost rostite intenţii speciale pentru odihna sufletului părintelui Pavel, din partea familiei, a comunităţii parohiale din Luizi-Călugăra şi din Bregenz. După distribuirea Sfintei Împărtăşanii au urmat două cuvântări rostite de nepoatele părintelui Pavel, în numele întregii familii. PS Petru Gherghel s-a adresat comunităţii şi mai ales familiei cu cuvinte de mângâiere şi încurajare: „Mulţumim părintelui Pavel! Într-un mod deosebit aici, la Iaşi, şi mai ales în Austria a ştiut să poarte mesajul preoţiei din Moldova. Cu felul lui i-a cucerit pe cei care l-au întâlnit acolo.” Pentru preoţii care i s-au adăugat în Dieceza de Feldkirch, părintele Paul a fost o forţă de coeziune şi de unitate, a mai exprimat păstorul Diecezei de Iaşi. Adresându-se în mod deosebit familiei, Episcopul de Iaşi a spus că „părintele trăieşte mai departe prin ceea ce a făcut”.
A urmat procesiunea spre locul înmormântării, formată din Episcopi, preoţi şi poporul credincios, cu rugăciune şi cântare. Familia l-a plâns în hohote la despărţirea definitivă de trupul său neînsufleţit, evocând prin aceste sentimente de durere adâncă cuvântul evanghelic atât de potrivit stării lor sufleteşti: Iată cât de mult îl iubeau! (cf. In 11,36). Locul de unde trupul său aşteaptă învierea de apoi se află în partea de sus a cimitirului, spre vest, în mormântul familiei, nu departe de mormântul unui alt preot, Gherghe Patraşcu. Pentru tot ceea ce a săvârşit în numele lui Isus Cristos ca preot, pentru toate gesturile şi faptele lui de iubire şi slujire, pentru suferinţa lui de bună mireasmă, unită cu suferinţele Mântuitorului nostru, să-l primească Dumnezeu în rândul aleşilor şi drepţilor săi! Odihna cea veşnică dă-o lui, Doamne! Şi lumina fără de sfârşit să îi strălucească lui! Să se odihnească în pace! Amin. (pr. Cristian Diac pentru Ercis.ro)

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 740, Ultimul acces: 2026-09-25 22:38:48

Timp total: 0.05s...

[]:1