© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Creşterea acţiunilor îndreptate împotriva bisericilor din Franţa invită la o reflecţie[2019-07-15]Vandalism, furturi, incendieri şi alte atacuri crescânde asupra bisericilor din Franţa au condus la dezbateri despre făptaşi, despre ce ar putea însemna atacurile pentru cultura franceză şi locul creştinismului. „Cei care minimalizează vandalismul, adică majoritatea ziarelor şi politicienilor de frunte, indică spre dovezi că atacurile sunt acţiunile de mică amploare ale unor infractori neînsemnaţi. Cei îngrijoraţi de faptul că atacurile reprezintă o ameninţare mai gravă resping expres această perspectivă”, a spus jurnalistul şi autorul american Richard Bernstein într-un eseu pentru RealClearInvestigations.com, intitulat „Atacurile anti-creştine din Franţa au crescut, pe tăcute, de 4 ori. De ce?”Bernstein pune ambele perspective în contextul întrebărilor presante din Franţa despre populism, identitate naţională, imigraţie, tradiţie, autoritate şi putere. În acelaşi timp, recunoaşte îngrijorările profunde ale comunităţilor creştine care suferă din cauza acestui fel de atacuri şi vandalisme, chiar şi atunci când nu sunt propriu-zis „crime din ură”. „Realitatea este că are loc un număr mare de atacuri asupra unor locuri creştine care sunt sacre pentru mulţi oameni. Comunităţile sunt şocate şi se simt vulnerabile, în parte din cauza faptului că incidentele au crescut atât de dramatic în ultimii câţiva ani, şi ele au loc practic în fiecare colţ al Franţei: zone urbane şi rurale, oraşe mari şi sate mici deopotrivă”. Conferinţa Episcopilor Francezi a declarat că au fost 228 „acte violente anti-creştine” din ianuarie până în martie 2019. În 2018, poliţia franceză a raportat 129 de furturi şi 877 incidente de vandalism în locuri catolice, majoritatea biserici şi cimitire. Astfel de atacuri au crescut de patru ori între 2008 şi 2019. În timp ce Franţa a suferit mai multe atacuri decât orice altă ţară din Europa, numărul lor a crescut în întreaga Europa. În contextul în care au avut loc inclusiv incidente teroriste, a crescut temerea că creştinii ar fi cei vizaţi mai direct. Incendiul din 15 aprilie de la Catedrala Notre-Dame a şocat lumea, răspândindu-se speculaţii, zvonuri şi chiar farse care susţineau că focul a fost un act de terorism. În luna iunie, investigatorii au spus că nu au putut determina cauza şi că nu există dovezi că focul ar fi fost pus intenţionat. Au spus că ar considera posibilitatea unei neglijenţe, incluzând o problemă la sistemul electric sau o ţigară aprinsă ca posibile cauze pentru incendiu. Dintre făptaşii identificaţi ai atacurilor anti-creştine, peste 60% sunt minori. Mulţi „par a fi tineri nemulţumiţi sau cu tulburări psihice ori fără locuinţă, mai degrabă decât membri ai unor grupuri organizate având o agendă politică”, a scris Bernstein. „Practic atacurile raportate nu au fost împotriva oamenilor; ele sunt toate împotriva clădirilor, cimitirelor sau altor obiecte fizice”. Aproximativ 60% dintre incidentele de vandalism au implicat graffiti-uri cu inscripţii satanice, simboluri anarhiste, svastici sau sloganuri naţionaliste ori neo-naziste. Atacurile făcute de musulmani „sunt o mică parte a acţiunilor anti-creştine”. Guvernul francez minimalizează acţiunile anti-creştine de teama de a nu crea reacţii şi represalii anti-musulmane, deşi nu se cunoaşte să fi existat incidente de represalii. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 674, Ultimul acces: 2026-09-27 03:35:08
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
