RACHETELE SUPERSONICE SI SECURITATEA ROMANIEI

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

RACHETELE SUPERSONICE SI SECURITATEA ROMANIEI

[2019-08-15]

După cum ştiţi, cautam să vă informam cât mai mult privind subiectele care fie că nu apar în mass-media românească, fie că sunt mai puţin discutate. Astăzi discutam unul dintre ele: rachetele supersonice şi securitatea României. Subiectul de azi e sec, dar de o importanţă deosebită pentru noi toţi.

Anul 2019 e important si relevant pentru Romania din mai multe privinte. Implinim 30 de ani de libertate, 15 ani de la intrarea Romaniei in NATO, 5 ani de la invazia Crimeei de catre Rusia, iar pe 20 august dl Iohannis e programat sa aibe intrevederi cu dl Trump, Presedintele Statelor Unite. Toate aceste evenimente implica securitatea tarii. Securitate României e importantă, o valoare pe care AFR a susţinut-o întotdeauna. Securitatea e importantra pentru oricare tara si fiecare stat e preocupat de asigurarea securitatii lui. Intrebarea fundamentala, insa, este daca siguranta nationala poate fi asigurata de un singur stat ori la nivel colectiv de mai multe state care impartasesc obiective comune.

Pe 1 august s-a petrecut un eveniment important pentru securitatea Romaniei si a Europei, care, insa a fost puţin comentat, fiind trecut cu vederea în presă. El merită un scurt comentariu şi din partea noastra. Îl comentam, speram, pe înţelesul tuturor.

Reagan si Gorbachev 1987

Pe 8 decembrie 1987, Reagan şi Gorbacev au semnat The Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty, cunoscut, pe scurt, după acronimul INF Treaty. El interzicea amplasarea de rachete nucleare de către SUA şi Uniunea Sovietică cu o distanţă de bătaie de până la 5.500 de km. În plus, cele două super-puteri s-au angajat să distrugă aceste tipuri de rachete şi să verifice reciproc distrugerea lor. Până în mai 1991, SUA şi Rusia au distrus aproape 2.700 de rachete, punând capăt astfel tensiunii nucleare şi pericolelor unui război nuclear între cele două ţări.

Din acest tratat a beneficiat şi NATO, inclusiv România. În iulie anul acesta, SUA şi NATO au anunţat abrogarea tratatului pe motiv că Putin a amplasat rachete periculoase de tip nou care nu erau prevăzute ori interzise în Tratatul INF original. Putin şi-a motivat decizia afirmând, în parte, că amplasarea de rachete americane în Polonia şi România, de tip THADD, are un rol ofensiv, amentinta Rusia, si, in consecint, l-au influenţat să facă asta.

Ca de obicei, marile puteri se blamează reciproc, dar întrebarea pentru România e: noi cum ne situăm în privinţa asta şi cum suntem afectaţi? Cum ne asigurăm securitatea naţională? Puţini dintre noi ştiu, însă, că armele nucleare deja au început să devină „obsolete", adică „depăşite”. O nouă armă si mai letală, mai rapidă şi precisă decât rachetele nucleare sunt rachetele supersonice, cunoscute în strategia militară cu numele de „hypersonic missiles”.

Hypersonic missiles - rachetele supersonice

Aceste rachete pot zbura cu o viteză de 15 ori mai mare decât viteza sunetului, adică până la 11.400 de mile pe oră (18.000 de km/h). Ajung la destinaţie, în colţurile cele mai îndepărtate ale lumii, în doar câteva minute (ori cel mult 15 minute), nu pot fi detectate, nu pot fi auzite şi explodează doar odată ce îşi ating ţinta. Pe moment, nu există nici un scut tehnologic capabil să le oprească. Ele pot zbura 12 până la 50 de mile deasupra pământului şi pot lovi cu acurateţe o navă purtătoare de avioane de la o înălţime de 30 de kilometri, fără să fie detectate.

Efectul e devastator şi catastrofic. Racheta îşi atinge ţinta cu un impact de 1.150 de mile pe oră (adică 1.850 de km/h) şi nici o clădire sau scut de metal nu o poate opri. Rachetele de acest tip pot fi lansate dintr-o bază obişnuită, de loc sofisticată, care conţine un „wind tunnel" care propulsează aer cald la o viteză de 18 ori mai mare ca viteza sunetului.
În timp ce SUA şi, implicit, NATO sunt cu un pas înaintea ţărilor care dezvoltă aceste tipuri de rachete, Rusia şi China nu sunt prea în urmă. Putin a anunţat recent că Rusia deţine 2 rachete supersonice care pot atinge SUA în 5 minute dintr-un submarin ancorat în apele internaţionale. Iar China a anunţat, tot recent, că a testat o rachetă supersonică care poate atinge teritoriul american Guam în câteva minute.

Cu toate acestea, aceste trei ţări nu au început să discute formarea unui tratat internaţional care să prevină proliferarea rachetelor supersonice ori folosirea lor în caz de conflict armat. Dimpotrivă, competiţia continuă, în anul fiscal 2019 SUA alocând sume adiţionale pentru dezvoltarea şi amplasarea rachetelor supersonice. Doar un singur test pentru lansarea unei rachete supersonice costă 180 de milioane de dolari.

Chiar şi Japonia analizează posibilitatea dezvoltării rachetelor supersonice, Japonia justificând intentiile ei datorita agresiunii Coreei de Nord. Japonia nu poate dezvolta arme nucleare datorită dezarmării ei după al Doilea Război Mondial, dar restricţiile de acum aproape 70 - 75 de ani nu se aplică rachetelor supersonice. Japonia speră să aibă rachete supersonice gata pentru a fi testate până în 2025.

Ce sa faca Romania?

Spus româneşte, am căzut din lac în puţ. Lumea a înarmată cu tot felul de arme până în dinţi. Încetarea Războiului Rece nu a dus la „mileniul păcii” la care ne aşteptam. Poate într-un fel stăm şi mai rău. Dacă atunci marile superputeri au convenit tratate pentru prevenirea războaielor nucleare, pe moment nu există niciun cadru, fie oficial ori neoficial, care să prevină atacuri ale rachetelor supersonice.

Securitatea României nu mai poate fi asigurată doar de români, la nivel naţional, aşa după cum nici o ţară nu poate să-şi asigure securitatea de una singură, cu excepţia puterilor militare actuale (SUA, Rusia şi China). Nici nu avem resursele financiare ori tehnologia să o facem de unii singuri. În consecinţă, în contextul strategic actual, sfatul cel mai bun e ca România să continue să-şi menţină locul în NATO şi să continue să beneficieze de securitatea colectivă de care beneficiază toţi membrii Organizaţiei Nord Atlantice. Merita, deci, sa investim 2% din venitul national pentru a ne asigura securitatea, in colectiv cu celelalte state membre. 2% din venitul Romaniei nu pare chiar mult in comparatie cu costurile enorme necesare azi pentru o singura putere militara sa dezvolte si sa mentina un arsenal militar vast.

Sursa: www.alianta-familiilor.ro

Contor Accesări: 843, Ultimul acces: 2026-09-27 01:48:35

Timp total: 0.03s...

[]:1