O incursiune fotografică în satul bucovinean, la Mănăstirea Putna - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

O incursiune fotografică în satul bucovinean, la Mănăstirea Putna

[2019-08-24]
de Sorin Ioniţe

Expoziţia de fotografie „Satul bucovinean” a fost deschisă joi, 22 august, în cadrul Simpozionului „Credinţă. Cultură. Transmitere” la Mănăstirea Putna.
În clădirea Centrului Cultural „Mitropolit Iacob Putneanul” al mănăstirii pot fi admirate exponate din fonduri de fotografii de familie din satele: Putna, Vicov, Crasna, Izvoarele Sucevei, expuse tematic de ierodiaconul Timotei Tiron.
De asemenea, expoziţia cuprinde şi fotografii realizate în satele Bivolărie, Gura Putnei şi Ulma de pictorul Constantin Flondor, în satul Ceahor de lângă Cernăuţi de pictorul Dacian Andoni şi în satul Boteşti din Horodniceni de către arhitectul Marius Pandele.
Pictorul Constantin Flondor, din Timişoara, originar din Cernăuţi, a spus că fotografiile sunt rodul „dorinţei de a reveni la rădăcini, la Cernăuţi şi în Bucovina, în general, rezultat al nostalgiei mele după Bucovina”. Alături de aceste fotografii din anii ’80, el a expus şi câteva fotografii realizate de tatăl său la Mănăstirea Putna, în 1928 şi la hramul din 1943.
Pictorul Dacian Andoni, timişorean, de origine din satul Ceahor, lângă Cernăuţi, a explicat că fotografiile pe care le-a expus îl leagă de locurile natale şi îi dau putere să picteze.
Arhitectul Marius Pandele a realizat fotografiile în 2018, când a mers cu membrii grupului Prolog în locurile natale ale pictorului Paul Gherasim: „am regăsit acolo şi am fotografiat ţarinile din care pictorul Paul Gherasim s-a inspirat.”
”Nu sunt fotografii care arată senzaţionalul
„Expoziţia este o invitaţie la descoperire”, a subliniat la vernisaj părintele ierodiacon Timotei Tiron.
„Am descoperit în fondurile de fotografii folosite că în centrul lor este familia. Apoi sunt copiii, copii care sunt scoşi în faţă de către părinţi. Urmează prietenii, şcoala şi fotografiile de la evenimentele comunităţii”.
„Nu sunt fotografii care arată senzaţionalul, ci fotografii care arată sufletul oamenilor şi al comunităţii. Fotografiile din Crasna sunt din anii ’40–’60, când satul era deja ocupat de URSS, iar românii de acolo se luptau să îşi păstreze identitatea românească, inclusiv prin unitatea familiei şi a comunităţii, prin limbă şi vestimentaţie.”
Criticul de artă Doina Mândru a observat că fotografiile expuse reprezintă două lumi care se întâlnesc în mod coerent: „lumea oamenilor de artă, prin fotografiile culte, se întâlneşte armonios cu lumea pe care părintele Timotei a descoperit-o în această zestre extraordinară de fotografii anonime”.
Părintele stareţ, Arhimandritul Melchisedec Velnic, a adăugat faptul că expoziţia reprezintă „recunoştinţa pe care Putna o aduce satelor care vreme de sute de ani au înconjurat mănăstirea şi au sprijinit-o, satelor de unde au venit unii dintre călugării de aici, satelor cu oameni care au primit cuvânt şi putere prin generaţiile de monahi care au vieţuit la Putna în cele cinci secole şi jumătate de viaţă ale mănăstirii”
Părintele Melchisedec a amintit că tema expoziţiei, „Satul bucovinean”, a fost hotărâtă din luna ianuarie şi se încadrează în tematica Anului omagial al Satului românesc, sărbătorit în Patriarhia Română.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 645, Ultimul acces: 2026-09-28 00:37:15