Podul pietonal de la Mănăstirea Snagov a fost finalizat şi binecuvântat

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Podul pietonal de la Mănăstirea Snagov a fost finalizat şi binecuvântat

[2019-09-27]

de Gheorghe Anghel

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a sfinţit joi podul pietonal care facilitează accesul pelerinilor către cel mai vechi aşezământ monahal din Arhiepiscopia Bucureştilor: Mănăstirea Snagov.
Cu acest prilej, Părintele Patriarh Daniel a subliniat în mesajul său importanţa istorică a mănăstirii ctitorită de Sfântul Neagoe Basarab.
„Mănăstirea este o vatră de cultură românească, care trebuie ocrotită, cunoscută şi, în acelaşi timp, promovată sau pusă în valoare”, a spus Preafericirea Sa.
Cuvânt integral (Textul prezent a fost revăzut de autor)
Cu ajutorul lui Dumnezeu, Mănăstirea Snagov, care este o vatră veche românească, de spiritualitate şi cultură, a primit în dar de la Dumnezeu, prin osteneala celor care au lucrat aici şi cu bunăvoinţa celor care au ajutat aici, acest pod nou. Podul vechi, de lemn, se pare că a fost desfiinţat prin incendiere, în anul 1821. Deci aproape 190 de ani, până în 2010, nu exista aici un pod, ci se ajungea pe insulă cu barca sau cu un bac, un fel de pod plutitor. Din acest motiv, s-a considerat că este foarte necesară o refacere a podului vechi, însă cu alte materiale, deoarece, între timp, lacul a fost adâncit prin lucrări speciale de drenare a lui şi, ca atare, a trebuit un pod mai solid. A fost nevoie de un pod din material solid, trainic, şi anume din fier şi beton, iar această lucrare a rezultat într-o pasarelă. Pasarela este un pod pietonal. În general, nu se spune pasarelă pietonală pentru că este un pleonasm, ci este un pod pietonal, ceea ce înseamnă că nu trec maşinile pe aici. De aceea, şi noi am venit la mănăstire pe jos, ca să dăm exemplu că nu se intră aici cu maşinile, decât în caz – Doamne, fereşte! – când e nevoie de salvare (ambulanţă) sau de pompieri.
Spuneam că această mănăstire este o vatră veche, una dintre cele mai vechi mănăstiri din Ţara Românească. Fără să ştim exact cine este ctitorul de origine, în al treilea pătrar din secolul al XIV-lea, adică după anul 1375, se făcea menţiune despre existenţa acestei mănăstiri. Deci ea, pe la anul 1370, exista deja. Apoi, domnitorul Mircea cel Bătrân a înnoit biserica acestei mănăstiri, aşa cum rezultă dintr-un hrisov în care el vorbeşte despre „biserica domniei mele de la Snagov”, fără să spună că este ctitor principal sau prim. Mircea cel Bătrân a domnit între anii 1386 şi 1418. Mai târziu, după anul 1470, mănăstirea a fost consolidată, iar toată insula a fost împrejmuită cu zid de către domnitorul Vlad Ţepeş. Drept urmare, unii dintre localnici numesc Mănăstirea Snagov ca fiind mănăstirea lui Vlad Ţepeş. Acesta a decedat în decembrie 1476 sau în ianuarie 1477, în lupta cu turcii, când a fost decapitat mişeleşte, iar trupul lui a fost adus aici şi înmormântat în biserică. Alţii susţin o altă interpretare, dar oricum, există tradiţia aceasta că mănăstirea este a lui Vlad Ţepeş, pentru că el a consolidat-o, a făcut aici mai multe lucrări, între care şi un tunel pe sub apă pentru refugiu, dar şi pentru păstrarea tezaurului Ţării Româneşti în caz de invazie străină. Descoperirile recente, din urmă cu câţiva ani, ne arată că într-adevăr a existat un tunel pe sub apă, însă el a fost distrus atunci când, în timpul regimului comunist, s-a operat o drenare, o adâncire a lacului, fără ca executanţii să-şi dea seama că dărâmă acest tunel subacvatic.
Vlad Ţepeş a împărţit terenul acestei insule în două. De o parte era mănăstirea, pe care a înzestrat-o cu multe moşii, iar într-o altă parte a insulei, unde se văd şi acum fundaţiile, a construit o închisoare, adică o temniţă pentru răufăcători şi trădători de ţară. Aşadar, memoria lui Vlad Ţepeş este aici prezentă nu numai prin ziduri, ci şi prin ordinea pe care a încercat să o impună în vremuri de multă dezordine şi tulburare. Astfel, Mănăstirea Snagov a fost multă vreme un loc de întemniţare a celor care se aflau în opoziţie cu stăpânirea vremii. Desigur, adesea această mănăstire a suferit din cauza incendiilor, a delăsării, dar şi din cauza unor jefuiri de către străini.
Prin urmare, Mănăstirea Snagov are o istorie lungă, dar, în acelaşi timp, foarte dramatică sau tulbure. Această clopotniţă impunătoare datează din timpul lui Mircea cel Bătrân, iar biserica iniţială construită de el a fost mai mare decât actuala biserică, dar a fost avariată de un cutremur şi, ca atare, a fost nevoie de refacerea ei. Biserica actuală este ctitorie a Sfântului Voievod Neagoe Basarab, care a construit-o probabil în primele luni ale domniei sale. El a domnit doar nouă ani (între 1512-1521), dar a avut o activitate culturală şi ctitoricească foarte bogată. A urcat pe tron la vârsta de 30 ani şi a trecut la lăcaşurile cele veşnice la vârsta de 39 ani. Această ctitorie a lui, care este în picioare, a rămas ca o mărturie a evlaviei lui.
Între anii 1512 şi 1517, voievodul cărturar, diplomat şi isihast, adică un om al rugăciunii, a construit măreaţa biserică a Mănăstirii Curtea de Argeş, care este capodopera operei sale ctitoriceşti. Mănăstirea Snagov nu a fost în istorie doar un loc de rugăciune, ci şi un loc de înaltă cultură duhovnicească, mai ales în timpul Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, care, mai întâi, a fost stareţ aici la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea (1696-1701). Călugărul Antim din Georgia sau din Iviria – de aici numele de Ivireanul – a tipărit aici 14 cărţi, majoritatea cărţi de cult, dar nu în exclusivitate. Aşa se face că el a tipărit şapte cărţi în limba greacă, patru sau cinci în limba română, una în slavonă şi una în arabă. Pentru prima dată în lume, aici, la Snagov, a fost tipărită o carte în limba arabă, Liturghierul greco-arab – deci în limba greacă şi în limba arabă. Tipografia cu caractere arabe de aici a fost transferată apoi la Alep sau Aleppo, în Siria, iar în prezent se află într-o mănăstire de lângă Beirut, în Liban. Prin urmare, aici, la Snagov, a apărut prima carte ortodoxă în limba arabă, deoarece unele cărţi catolice în limba arabă au apărut mai înainte de anul 1701. Reţinem că prima carte ortodoxă în limba arabă a fost cea din 1701, Liturghierul greco-arab de la Mănăstirea Snagov. Apoi, în anul 1702, la Bucureşti, a fost publicat şi un Ceaslov greco-arab.
Mănăstirea Snagov este o vatră de cultură românească, care trebuie ocrotită, cunoscută şi, în acelaşi timp, promovată sau pusă în valoare. Pictura acestei biserici a fost începută în timpul domniei lui Mircea Ciobanul şi a Doamnei Chiajna, dar terminată în anul 1563, în timpul domniei fiului lor, Petru cel Tânăr (1559-1568). Este vorba de pictura care s-a mai păstrat până azi, pictură de o rară frumuseţe. Alte părţi din biserică au fost repictate mai târziu.
În concluzie, Mănăstirea Snagov are o bogată istorie a spiritualităţii, a culturii şi a prezenţei vieţii monahale. Mănăstirea aceasta are valoare de simbol din mai multe puncte de vedere, dar pentru noi, astăzi, ea este, mai întâi, un loc de rugăciune, de pelerinaj şi de reculegere. Sperăm ca în şedinţa de astăzi (26 septembrie 2019) a Consiliului Tehnico-Economic al Companiei Naţionale de Investiţii să fie avizat proiectul pentru o nouă clădire în capătul insulei, şi anume Ansamblul Muzeal-Cultural al Mănăstirii Snagov. Acesta va cuprinde un muzeu, un paraclis de iarnă, o trapeză pentru pelerini, iar la etaj câteva chilii pentru vieţuitorii – sau vieţuitoarele mănăstirii, dacă vom aduce aici maici de la Mănăstirea vecină, Ţigăneşti – câteva săli de expoziţii, de icoane şi, desigur, săli de expoziţii pentru carte bisericească, atunci când se organizează expoziţii tematice. Toate acestea vor fi concentrate într-un singur edificiu, în formă de „L”, pentru a nu oculta sau opri vederea celor două monumente istorice mari, şi anume clopotniţa lui Mircea cel Bătrân şi biserica Sfântului voievod Neagoe Basarab.
În anul 1453, aici a fost ridicat şi un schit, cu hramul Buna Vestire, dar după o vreme acesta s-a prăbuşit în lac. Au fost salvate însă uşile sfântului altar, sculptate în lemn, pe care este menţionată originea bisericii, iar aceste porţi sculptate în lemn se află la Muzeul Naţional de Artă al României.
Aşadar, putem spune că avem mărturia unui loc de evlavie şi de multă osteneală. Locul acesta este vizitat pentru frumuseţea bisericii, dar şi pentru frumuseţea naturii. În jurul lacului Snagov există o mulţime de elemente naturale de o valoare deosebită, iar însuşi locul acesta este un loc de pace, de multă linişte, pentru rugăciune şi pentru meditaţie. Desigur, casele care au fost aici improvizate sunt propuse acum pentru demolare. Rămâne doar ceea ce este monument istoric, însă aici, la intrare, lângă pasarelă, va fi un punct de informare pentru pelerini şi pentru turişti. Punctul acesta de informare va avea amprenta la sol de 150 metri pătraţi. Punctul acesta de informare nu este mare, dar efectul lui va fi mare pentru informarea persoanelor care vin aici.
În încheiere, noi mulţumim lui Dumnezeu pentru aceste lucrări noi privind pasarela, dar şi tuturor celor care au contribuit la realizarea lor în etape. În anul 2010, în data de 20 noiembrie, când am săvârşit prima sfinţire a pasarelei, ea nu era încă chiar terminată. Am mai aşteptat la Palatul Snagov vreo jumătate de oră şi, după aceea, ni s-a spus să mai aşteptăm încă un sfert de oră. Însă, noi am răspuns: „Nu mai aşteptăm deloc. Sfinţim ceea ce găsim”. Şi într-adevăr, mai lipsea un panou în partea aceasta dreaptă, când ne uităm spre pod, dar am sfinţit podul fără panou. Totuşi, muncitorii au instalat ultimul panou până seara. Astăzi, însă am sfinţit lucrarea complet terminată.
Să ne ajute Bunul Dumnezeu să venim aici cu bucurie şi evlavie, să ne închinăm în această mănăstire, care are hram principal Intrarea Maicii Domnului în Biserică, adică în 21 noiembrie, şi încă două hramuri, adăugate recent, şi anume Sfântul Ierarh Martiri Antim Ivireanul, care va fi pomenit mâine (27 septembrie) şi Sfântul Neagoe Basarab, care a fost pomenit astăzi (26 septembrie). Pentru rugăciunile lor, Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi. Amin.
† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 684, Ultimul acces: 2026-09-28 18:01:55

Timp total: 0.03s...

[]:1