Cristian Bădiliţă: Corifeii Şcolii Ardelene au lansat proiectul de ţară pentru România

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Cristian Bădiliţă: Corifeii Şcolii Ardelene au lansat proiectul de ţară pentru România

[2019-10-12]

Vineri, 11 octombrie a.c., de la ora 17:00, la Centrul Millennium din Baia Mare, s-a desfăşurat cea de-a treia ediţie a simpozionului „Şcoala Ardeleană”, cu tema „Memorie şi actualitate”. Invitatul special al evenimentului a fost scriitorul şi teologul Cristian Bădiliţă. Au intervenit: Preasfinţia Sa, Episcopul Vasile Bizău, prof. univ. dr. Petrică Pop Sitar, prof. univ. dr. Nicolae Felecan. A moderat pr. dr. George Nicoară.

„Un eveniment cultural nu este întotdeauna sec încadrat, ci el respiră şi trece şi în dimensiunile lui spirituale, iar prin tema şi ziua de astăzi, de fapt, suntem şi într-un moment cultural şi într-unul spiritual, atât prin originea mişcării care a generat cunoscuta Şcoală Ardeleană, cât şi prin conţinutul, contribuţia şi conţinutul operelor celor care şi-au adus aportul” – sunt cuvintele Preasfinţitului Vasile, care, în deschiderea simpozionului, a salutat pe fiecare conferenţiar în parte. Prof. univ. dr. Petrică Pop Sitar a expus contextul istoric care a dus la formarea Şcolii Ardelene. A explicat cum „preoţii greco-catolici trimişi la studii în occident au avut acces la cărţi de istorie, şi-au dat seama de originea nobilă a poporului român, au revenit în România la mijlocul secolului 18 şi au fost cei care au scris primele cărţi de istorie, de gramatică, de ştiinţe”. Dintre ei au fost amintiţi Gheorghe Şincai, Petru Maior, Samuil Micu Klein. „Ei au servit această idee măreaţă de origine nobilă a poporului nostru, ceea ce, în timp, a dus la înfăptuirea Marii Uniri.”
Prezent la eveniment a fost şi primarul Cătălin Cherecheş, care a numit Şcoala Ardeleană „unul dintre demersurile cele mai importante de emancipare din perspectivă socială şi politică”, dar un demers început în sânul Bisericii Române Unite cu Roma. Prof. univ. dr. Nicolae Felecan a prezentat biografia, opera şi activitatea invitatului special al simpozionului, scriitorul şi teologul Cristian Bădiliţă. „Numărul mare de lucrări, scrise cu pasiune şi profesionalism denotă o cultură enciclopedică cum rar se mai regăseşte astăzi. Prin aceasta, domnia sa este un demn urmaş al marilor moldoveni botoşăneni, ctitori ai culturii române: Mihai Eminescu, George Enescu, Nicolae Iorga şi, aş zice, este şi un fidel continuator al corifeilor Şcolii Ardelene, care au studiat permanent în diverse centre culturale europene, au dat dovadă de multă mobilitate şi nu s-au ferit de spiritul critic. Cât priveşte atitudinea faţă de propria-i scriitură, vedem un autor atât de prolific, o persoană angajată în societate, profund implicată în mersul evenimentelor, un vehement polemist şi critic al imposturii comuniste şi neocomuniste”, a afirmat prof. Felecan.
Pasiunea pentru propria-i activitate s-a putut respira în sală pe parcursul simpozionului, prin faptul că scriitorul şi teologul Cristian Bădiliţă a reuşit să menţină, timp de mai bine o oră şi jumătate, atenţia publicului la cotele cele mai înalte, prin conferinţa sa. În prima parte, a prezentat câteva titluri din patrimoniul creştin universal, pe care le-a publicat în colecţia „Marile Texte ale Creştinismului”. O bună parte a primului moment al conferinţei a fost dedicată de către teolog explicării rugăciunii „Tatăl Nostru”, traducerilor şi interpretărilor sale: „În comentariu, livrez toate aceste informaţii pentru a ne familiariza, pentru a nu rămâne doar cu o singură interpretare, în nici un caz pentru a desacraliza textul… Este foarte important să ştim cu ce text ne rugăm, e foarte important să avem încredere în exactitatea traducerii cărţii noastre sfinte; e foarte important şi confortabil psihologic să ai încredere în legitimitatea acelei traduceri, în caracterul ei ştiinţific, care te ajută să faci pasul următor, la interpretarea duhovnicească şi asimilarea conţinutului duhovnicesc al textului respectiv”, a afirmat autorul.
În a doua parte, Cristian Bădiliţă a prezentat cea de-a doua ediţie a albumului „Geniul greco-catolic românesc”, apărută cu trei zile înaintea simpozionului: „Am pornit la scrierea acestui album fără să îmi dau seama de enormitatea efortului care va urma, dar îi mulţumesc Celui de sus pentru numeroasele lucruri pe care eu însumi le-am descoperit; acest volum a fost o revelaţie în primul rând pentru mine. Toată lumea cunoaşte nume precum: Inochentie Micu Klein, Gheorghe Şincai, Ioan Budai-Deleanu, George Coşbuc, Ion Agârbiceanu, până la Iuliu Maniu, Doina Cornea şi Corneliu Coposu. Aceste nume fac parte din patrimoniul naţional. Toţi românii, indiferent de cultură, sex, religie, toţi cunosc aceste nume. Dar câţi dintre noi am ştiut că ei au aparţinut acestei tradiţii, numită tradiţia greco-catolică?” „Ce au făcut aceşti oameni?”, s-a întrebat retoric scriitorul, răspunzând apoi: „Au pus bazele, acum 320 de ani, au lansat ceea ce ne obsedează de câţiva ani, proiectul de ţară pentru România. Noi nu trebuie să găsim un proiect de ţară, îl avem de 320 de ani. Trebuie să îl aplicăm, aşa cum au încercat ei aici, în Transilvania, să îl realizeze. Şi care este proiectul de ţară? Un singur cuvânt îl defineşte: Europenizarea!”, a afirmat clar şi concis Cristian Bădiliţă. Este un lucru pe care îl dorim azi şi pe care ei, „oamenii aceştia profeţi l-au propus acum 320 de ani. Iar acest proces se realizează prin recunoaşterea rădăcinii identităţii proprii: latinitate şi creştinătate occidentală, catolică. Proiectul a fost reluat de generaţia Cuza şi Kogălniceanu. Acelaşi proiect ni-l dorim şi noi astăzi”, Aşa explică Bădiliţă istoria naţiunii noastre, pe care trebuie să o acceptăm, „fie că ne place sau nu”.
În album „toate numele expuse sunt de prim rang, toate generaţiile expuse sunt generaţii de aur”, spune el, „pentru că nu pot alege generaţii care să nu fie de aur… Este foarte important aportul tuturor”. Ediţia aceasta conţine şi un capitol suplimentar, dedicat celor 7 Episcopi martiri beatificaţi de Papa Francisc în iunie la Blaj, capitol care nu a putut fi redactat înainte de citirea decretului de beatificare. Publicul a aplaudat secunde întregi la finalul expunerii marelui teolog şi scriitor, Cristian Bădiliţă, care a transmis pasiune pentru studiu şi mai ales pentru istorie: „Văd că audienţa vrea bis!”, a afirmat moderatorul, pr. George Nicoară, stârnind surâsul în sală. „Am fost aici cu toţii, am fost captaţi, nu avem cuvinte!”, a rezumat părintele reacţia publicului, lansându-i teologului invitaţia de a reveni la Baia Mare. Simpozionul „Şcoala Ardeleană” este organizat anual de către Departamentul pentru cultură din cadrul Episcopiei Greco-Catolice de Maramureş, pentru a marca ziua Şcolii Ardelene, sărbătorită la nivel naţional pe data de 11 octombrie. (Talida Trifoi, biroul de presă al Eparhiei de Maramureş)

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 720, Ultimul acces: 2026-09-29 05:22:25

Timp total: 0.03s...

[]:1