© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.05s...
Papa Francisc prezidează un Consistoriu pentru 13 noi Cardinali[2019-10-05]„Să ne rugăm pentru noii Cardinali pentru ca, întărindu-şi adeziunea la Cristos, să mă ajute în slujirea mea de Episcop al Romei pentru binele întregului Sfânt Popor Credincios al lui Dumnezeu”. Cu aceste cuvinte, Papa Francisc încheia, la rugăciunea „Îngerul Domnului” din 1 septembrie a.c., anunţul convocării unui Consistoriu, pe 5 octombrie a.c., pentru crearea de noi Cardinali. Consistoriul public, aşadar, începe astăzi în Bazilica San Pietro la ora 16.00.Este vorba de 13 prelaţi din 13 ţări care îşi desfăşoară apostolatul în diferite forme pentru slujirea Bisericii: trei sunt în departamentele Curiei Romane, trei sunt „emeriţi” – adică şi-au încheiat mandatul care le-a fost încredinţat – în timp ce alţi şapte sunt la conducerea diecezelor pe diferite continente. Noii Cardinali sunt, mai precis, din Spania, Portugalia, Indonezia, Cuba, R. D. Congo, Luxemburg, Guatemala, Italia, Maroc, Canada, Marea Britanie, Lituania şi Angola. „Provenienţa lor”, amintea atunci Pontiful, „exprimă vocaţia misionară a Bisericii, care continuă să vestească iubirea milostivă a lui Dumnezeu la toţi oamenii pământului”. După consistoriul din 5 octombrie 2019, Colegiul Cardinalilor va fi alcătuit din 225 de Cardinali, din care 128 sunt electori şi 97 non electori. Cine sunt, însă, noii Cardinali, printre care se află, probabil, chiar următorul Succesor al Sfântului Petru? Trei dintre noii Cardinali îşi desfăşoară activitatea, după cum s-a spus, în departamentele Curiei Romane: Episcopul spaniol Miguel Angel Ayuso Guixot MCCJ, preşedinte al Consiliului pontifical pentru dialogul interreligios, Arhiepiscopul portughez José Tolentino Calaça de Mendonça, arhivar şi bibliotecar al Sfintei Romane Biserici, şi Episcopul canadian (născut în fosta Cehoslovacie) Michael Czerny SJ, subsecretar al Secţiei migranţi şi refugiaţi a Departamentului pentru serviciul dezvoltării umane integrale, care ieri a fost consacrat Arhiepiscop de Papa Francisc în Bazilica Sfântul Petru. Alţi trei sunt octogenari, deci fără drept de vot într-un eventual conclav, şi sunt „emeriţi”, aleşi, după cum a subliniat Sfântul Părinte, pentru că „s-au distins prin serviciul adus Bisericii”: Mons. Michael Louis Fitzgerald (M. Britanie), M.Afr., Nunţiu Apostolic, Arhiepiscop titular de Nepte, Mons. Sigitas Tamkevicius SJ, Arhiepiscop emerit de Kaunas (Lituania), şi Mons. Eugenio Dal Corso PSDP, Episcop emerit de Benguela (Angola, născut în Italia). Ceilalţi şapte Cardinali sunt Arhiepiscopul de Jakarta (Indonezia), Mons. Ignatius Suharyo Hardjoatmodjo, Arhiepiscopul de San Cristóbal de la Habana (Cuba), Mons. Juan de la Caridad García Rodríguez, Arhiepiscopul de Kinshasa (R. D. Congo), Mons. Fridolin Ambongo Besungu OFMCap, Arhiepiscopul de Luxemburg (Luxemburg), Mons. Jean-Claude Höllerich SJ, Episcopul de Huehuetenango (Guatemala), Mons. Alvaro L. Ramazzini Imeri, Arhiepiscopul de Bologna (Italia), Mons. Matteo Zuppi, şi Arhiepiscopul de Rabat (Maroc, născut în Spania), Mons. Cristóbal López Romero SDB. Câteva consideraţii despre ritualul liturgic al Consistoriului. Pentru a evita orice element care ar putea să lase impresia unui nou „ordin sacru” sau a „unui Sacrament al cardinalatului”, Papa Benedict al XVI-lea a revizuit şi a simplificat ritualul precedent. Ceremonia trebuie să scoată în evidenţă „îndatorirea pe care noii Cardinali sunt chemaţi să o îndeplinească în strânsă cooperare cu Succesorul lui Petru şi invită poporul lui Dumnezeu să se roage pentru ca, în slujirea lor, aceşti Fraţi ai noştri să rămână întotdeauna credincioşi lui Cristos până la sacrificiul vieţii dacă este necesar şi să se lase călăuziţi numai de Evanghelia sa” (predica la Consistoriul din 24 noiembrie 2007). Modificările introduse în ritualul Consistoriului au devenit efective la Consistoriul din 18 februarie 2012, când a fost creat Cardinal Arhiepiscopul major Lucian Mureşan. Ţinând cont că această ceremonie, la propriu vorbind, nu este o celebrare liturgică, ritualul pune în prim plan cele două aspecte tipice: noua responsabilitate asumată de Cardinali şi contextul de rugăciune. Concret, salutul liturgic şi rugăciunea de început pregătesc lectura Evangheliei după Marcu (10,32-45) – fără prima lectură şi fără psalmul responsorial – după care urmează alocuţiunea Sfântului Părinte. Începe apoi ritul numit „Creatio novorum Cardinalium”, cu mărturisirea de credinţă şi jurământul de fidelitate din partea Cardinalilor. Succesiv, au loc trei gesturi semnificative: punerea beretei roşii pe capul fiecărui Cardinal, înmânarea inelului şi încredinţarea unei biserici sau a unei slujiri în urbe. În fine, se recită rugăciunea „Tatăl Nostru”, după care Papa pronunţă rugăciunea de încheiere şi împarte Binecuvântarea apostolică. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 700, Ultimul acces: 2026-09-29 04:12:48
|
Timp total: 0.05s...
[]:1
