Cuvântul Patriarhului Daniel la expoziţia dedicată arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Cuvântul Patriarhului Daniel la expoziţia dedicată arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet

[2019-10-08]

de Gheorghe Anghel

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a participat marţi la deschiderea expoziţiei dedicate arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet.
În cadrul manifestării culturale desfăşurate la Patriarhie, Preafericirea Sa a adresat un cuvânt comemorativ in care a omagiat personalitatea celui supranumit „Arhitectul Patriarhiei Române”.
Cuvânt integral:
Arhitectul Patriarhiei Române – Dimitrie Ionescu-Berechet
(27 ian/10 feb. 1896, Câmpulung-Muscel – 1 iulie 1969, Bucureşti)
În istoria arhitecturii româneşti, în special a celei religioase, viaţa şi activitatea arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet reprezintă un moment de referinţă. Stilul său modern împletit cu elemente tradiţionale româneşti s-a impus prin valoroasele sale proiecte, acesta fiind împropriat ulterior şi de către alţi arhitecţi. Prin opera arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet, Patriarhia Română a avut posibilitatea de a orienta curentul de arhitectură bisericească din România, fapt de o importanţă majoră în crearea unor modele de biserici bizantine de o reală valoare.
Absolvent eminent al Şcolii Superioare de Arhitectură din Bucureşti, familist devotat şi participant activ pe front în Primul Război Mondial, arhitectul Dimitrie Ionescu-Berechet s-a dovedit, în întreaga sa viaţă, un om profund religios şi un misionar laic devotat Bisericii Ortodoxe Române. Fiind înzestrat cu o vastă cultură şi cu viziune plastică şi teologică, arhitectul Dimitrie Ionescu-Berechet a excelat nu doar în arhitectura bisericească şi civilă, ci şi pe tărâmul altor arte, precum pictura şi sculptura. Aceste calităţi deosebite l-au făcut colaborator apropiat al primilor trei Patriarhi ai României (Miron, Nicodim şi Justinian), dar şi al altor ierarhi, mai ales ca membru în Comitetul tehnic al Institutului Biblic şi membru în Comisia de Pictură Bisericească, iar, în mod special, ca arhitect-şef al Patriarhiei Române.
În răstimpul celor peste trei decenii cât a activat ca arhitect-şef al Patriarhiei Române (1930-1963), Dimitrie Ionescu-Berechet a proiectat peste 100 de biserici noi şi numeroase alte edificii devenite adevărate monumente cu valoare de reper în istoria artei româneşti contemporane. Dintre acestea amintim doar câteva: Mausoleul de pe Muntele Mateiaş, Biserica Parcul Domeniilor-Caşin din Bucureşti, Căminul şi paraclisul românesc de la Ierusalim, Capela românească de la Iordan, Catedrala din Hunedoara şi Catedrala Sfântul Gheorghe din judeţul Covasna, biserica Mănăstirii Maglavit, biserica Sfinţii Împăraţi din Constanţa, mobilierul Sălii Sinodale a Reşedinţei patriarhale, mobilierul Bibliotecii Sfântului Sinod de la Mănăstirea Antim, candelabrele Catedralei din Cluj, catapetesmele de lemn de la Mănăstirea Dealu şi de la biserica Sfântul Elefterie din Bucureşti, baldachinul cu vechea raclă a Sfântului Calinic de la Mănăstirea Cernica. Acestor realizări li se adaugă: case parohiale, sedii de protoierii, restaurări de lăcaşuri de cult-monumente istorice, piese de mobilier şi feronerie bisericească, troiţe şi monumente funerare. După cum se ştie, Dimitrie Ionescu-Berechet a activat atât în domeniul arhitecturii religioase, cât şi al arhitecturii civile. Mărturie stau cele 165 de proiecte, printre care edificii publice – sedii de prefecturi, de primării (din Câmpulung-Muscel şi Hunedoara) sau teatre-cinematograf (Teatrul George Bacovia din Bacău), şcoli, atenee culturale, dar şi vile particulare în mai multe oraşe din ţară.
Este demn de menţionat că tot arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet i se datorează introducerea mozaicului în decorarea murală a bisericilor ortodoxe din România. În anul 1936, el a reuşit să transpună în faptă această frumoasă tehnică inspirată de la vechile biserici din Constantinopol, în bisericile proiectate de el (Sfinţii Împăraţi din Constanţa, Catedrala din Hunedoara, Parcul Domeniilor-Caşin din Bucureşti) sau în lucrările pe care le-a coordonat, un exemplu fiind decorul în mozaic al pridvorului bisericii Mănăstirii Antim, unde a fost ajutat de celebra artistă Olga Greceanu.
Arhitectul Dimitrie Ionescu-Berechet mărturisea că nu a făcut din serviciul său un simplu oficiu salarial, ci a căutat să facă din el un loc de slujire a Domnului şi a aşezării Sale .
Având în vedere împlinirea a unei jumătăţi de secol de la trecerea la cele veşnice a arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet, prin colaborarea dintre Biblioteca Sfântului Sinod şi familia arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet, în special cu Dl. Lector Dr. Ştefan Ionescu Berechet, nepotul arhitectului, astăzi se inaugurează o expoziţie şi se lansează un album, ambele dedicate vieţii şi activităţii impresionante a arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet. Cu acest prilej, sunt expuse şi publicate pentru întâia oară numeroase planşe şi schiţe de arhitectură, fotografii, liste de lucrări şi documente inedite, păstrate în arhiva de familie şi în colecţiile Bibliotecii Sfântului Sinod. Albumul monografic este intitulat: Dimitrie Ionescu-Berechet, arhitectul Patriarhiei Române şi este publicat la Editura BASILICA a Patriarhiei Române, avându-l ca autor pe Dl. lector dr. Ştefan Ionescu-Berechet.
Felicităm şi binecuvântăm pe organizatorii expoziţiei, Părintele Arhim. Dr. Policarp Chiţulescu şi Dl. Lector Dr. Ştefan Ionescu-Berechet, pe ceilalţi membri ai familiei arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet şi pe ostenitorii Editurii BASILICA a Patriarhiei Române care a publicat albumul monografic.
De asemenea, ne rugăm Preasfintei Treimi să aşeze, întru lumina iubirii Sale celei veşnice, sufletul arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet, deoarece prin frumuseţea operei sale de artă sacră a înălţat sufletele credincioşilor la frumuseţea eternă a slavei lui Dumnezeu.
† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 677, Ultimul acces: 2026-09-29 06:44:21

Timp total: 0.03s...

[]:1