PF Daniel la Simpozionul de la Patriarhie: Criza care afectează satul românesc cere de la noi mai multă implicare

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.05s...

Ştiri şi Evenimente

PF Daniel la Simpozionul de la Patriarhie: Criza care afectează satul românesc cere de la noi mai multă implicare

[2019-10-07]

de Mihail Mere-Albe

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a semnalat luni în deschiderea Simpozionului Naţional de Teologie dedicat satului românesc necesitatea implicării noastre în remedierea crizei spirituale şi materiale care afectează tot mai multe aşezări rurale din ţara noastră.
„Satele au nevoie de primari harnici, de învăţători de vocaţie, de preoţi duhovniceşti şi milostivi, dar şi de săteni sănătoşi şi bucuroşi să cultive pământul”, a menţionat Preafericirea Sa.
Satul românesc reprezintă „spaţiul în care s-au dezvoltat şi s-au desăvârşit valorile spirituale, culturale şi morale ale poporului român”. Pentru acest fapt, omagierea satului, a motivat Părintele Patriarh, „este o necesitate şi o demnitate”.
Lucrările Simpozionului se desfăşoară la Palatul Patriarhiei în perioada 6-9 octombrie 2019 şi fac parte din manifestările prilejuite de Anul omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari).
Mesaj integral:
Preţuire şi responsabilitate pentru valorile satului românesc
Simpozionul Naţional de Teologie Satul românesc: vatră a plămădirii, păstrării şi promovării fiinţei naţionale şi a credinţei ortodoxe, organizat de Patriarhia Română, prin Sectorul teologic-educaţional, în cooperare cu Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul a Universităţii din Bucureşti, cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte, reprezintă un eveniment deosebit în cadrul manifestărilor prilejuite de Anul omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari).
Acest eveniment academic se desfăşoară în perioada 6-9 octombrie 2019, la Palatul Patriarhiei din Bucureşti şi reuneşte reprezentanţi ai instituţiilor de stat, academicieni, preoţi, profesori şi specialişti din ţară.
Lucrările simpozionului sunt structurate în următoarele cinci secţiuni:
Biserica – centrul vieţii spirituale a satului românesc;
Credinţa ca factor de unitate spirituală, coeziune socială şi înnoire culturală în comunităţile săteşti;
Şcoala din tinda bisericii: primele forme de educaţie în satul românesc;
Forme şi manifestări de organizare administrativă a satului românesc;
Criza actuală a satului românesc şi contribuţia Bisericii Ortodoxe Române la atenuarea acesteia.
Omagierea satului românesc şi a contribuţiei sale majore la devenirea istorică a poporului român este o necesitate şi o demnitate. Satul românesc, păstrător fidel al tradiţiei bisericeşti şi al culturii naţionale, a fost, de-a lungul timpului, spaţiul în care s-au dezvoltat şi s-au desăvârşit valorile spirituale, culturale şi morale ale poporului român. Parohiile ortodoxe româneşti au reprezentat atât la sat, cât şi la oraş, alături de Şcoală şi de Familie, principalii factori de coeziune şi unitate românească.
Satele româneşti, cu biserici şi case ţărăneşti, cu cimitire şi morminte străjuite de cruci, cu uliţe şi porţi primitoare, sunt purtătoarele unui limbaj tainic şi vizibil al tradiţiei, al continuităţii fizice şi spirituale ale poporului român, sunt oglinzi ale sufletului românesc, în care se arată astăzi, după caz, hărnicia sau delăsarea noastră, responsabilitatea sau indiferenţa noastră.
Astăzi, se constată o criză a satului românesc din punct de vedere practic şi spiritual. Mai precis, satul este răstignit între idealizare nostalgică şi abandonare practică, între identitate tradiţională şi supravieţuire precară. Prin urmare, criza actuală a satului românesc este amplificată şi de tensiunea existentă între potenţialul de dezvoltare şi neputinţa de afirmare. Criza spirituală şi materială care afectează satele româneşti în zilele noastre cere de la noi toţi mai multă implicare. Satele au nevoie de primari harnici, de învăţători de vocaţie, de preoţi duhovniceşti şi milostivi, dar şi de săteni sănătoşi şi bucuroşi să cultive pământul.
Agricultura este parte a culturii. Natura trebuie mereu cultivată cu responsabilitate, ca fiind dar al lui Dumnezeu, pentru noi şi pentru generaţiile viitoare. În acest sens, Părintele Dumitru Stăniloae afirma: ,,natura nu-şi îndeplineşte rolul ei fără om, sau printr-un om care lucrează contrar ei. Prin coruperea, sterilizarea şi otrăvirea naturii, omul face imposibilă existenţa sa şi a semenilor săi. Astfel, natura nu este numai condiţia existenţei omului singular, ci şi a solidarităţii umane. Natura apare într-un mod cu totul clar ca mediul prin care omul poate face bine sau rău semenilor săi, dezvoltându-se sau ruinându-se el însuşi din punct de vedere etic sau spiritual”[1].
Biserica Ortodoxă Română susţine dezvoltarea satului la nivel social, cultural şi bisericesc. Acolo unde există cooperare strânsă între preot, primar, învăţător şi medic, se creează speranţă mai multă şi comuniune spirituală mai intensă. Biserica militează cu responsabilitate pentru dezvoltarea rurală şi pentru salvarea satului românesc, deoarece majoritatea populaţiei sărace din mediul rural aparţine Bisericii noastre, iar preoţii noştri de la sate se confruntă cu multe probleme de ordin economic, social şi pastoral. Din acest motiv, Biserica se străduieşte ca satul românesc să fie un sat în care viaţa să fie o binecuvântare, nu o înstrăinare a oamenilor de propriul pământ şi de propria identitate.
În sprijinul zonei rurale se desfăşoară proiectul Sănătate pentru sate, organizat de Patriarhia Română în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii. Acest proiect, iniţiat şi dezvoltat mai ales de voluntarii de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului, aduce multă bucurie în casele locuitorilor de la sate. Deplasările caravanei Sănătate pentru sate în localităţi rurale au avut ca rezultat, până în prezent, peste 8.000 de beneficiari, în majoritate vârstnici şi copii, care au fost consultaţi medical cu multă atenţie şi mult profesionalism. Proiectul Sănătate pentru sate reuneşte entuziasmul şi disponibilitatea voluntarilor şi a medicilor voluntari cu buna cooperare a preoţilor parohi şi a primarilor din sate, mobilizând astfel populaţia din mediul rural spre a beneficia de consultaţii medicale gratuite.
De asemenea, Eparhiile din Patriarhia Română organizează tabere în satele româneşti pentru copii şi tinerii, care provin din familii defavorizate, pentru a ajuta tânăra generaţie să cunoască şi să preţuiască valorile poporului român.
Prin urmare, se constată că este necesară o mai intensă solidaritate între parohiile urbane şi cele rurale şi mai multă cooperare cu autorităţile locale, regionale şi centrale pentru a susţine şi ameliora viaţa satelor.
În mod deosebit, slujitorii sfintelor altare, împreună cu toţi credincioşii ortodocşi şi cu autorităţile locale sunt chemaţi să conserve şi să pună în valoare, cu multă responsabilitate, bisericile de la sate, crucea eroilor şi cimitirul, dar şi clădirea şcolii. De asemenea, este urgent necesară întocmirea de monografii pentru toate satele româneşti, însoţite de imagini. În acest sens, de mare folos sunt interviurile înregistrate audio sau audio-video, cu persoane vârstnice din mediul rural.
Felicităm pe organizatori şi binecuvântăm pe toţi participanţii la Simpozionul Naţional de Teologie Satul românesc: vatră a plămădirii, păstrării şi promovării fiinţei naţionale şi a credinţei ortodoxe, cu speranţa că acest eveniment academic va contribui la evidenţierea valorilor spirituale şi culturale ale satului românesc şi la cooperarea mai intensă între oraşe şi sate pentru promovarea comuniunii şi demnităţii poporului român.
† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
[1] Pr. Dumitru STĂNILOAE, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. I, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1997, p. 223.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 663, Ultimul acces: 2026-09-27 09:26:07

Timp total: 0.05s...

[]:1