© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Mărturisitorii greco-catolici din perioada comunistă, evocaţi la Blaj[2019-10-25]Clipe emoţionante, joi seara, în Catedrala Arhiepiscopală Majoră „Sfânta Treime” din Blaj, la manifestarea dedicată memoriei celor care şi-au pierdut viaţa sau care au suferit în timpul prigonirii Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. Primul mare eveniment de acest gen organizat la Blaj după vizita istorică a Papei Francisc s-a bucurat de prezenţa celor şapte Episcopi greco-catolici români, reuniţi cu ocazia sesiunii de toamnă a Sinodului Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, desfăşurate la Blaj, în perioada 23-25 octombrie 2019.Evenimentul, numit generic „Credinţa noastră este viaţa noastră”, după crezul de viaţă al Fericitului Episcop Iuliu Hossu, a debutat cu o slujbă de pomenire pentru odihna veşnică a credincioşilor greco-catolici morţi pentru credinţă în timpul prigoanei comuniste şi a fost urmat de două conferinţe foarte interesante despre modul admirabil în care Ierarhii şi preoţii greco-catolici au trăit prigoana comunistă. Pr. dr. Cristian Barta, Vicar general al Arhieparhiei de Alba Iulia şi Făgăraş, care a prezentat comunicarea „Perioada prigoanei Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, piatră de încercare pentru credinţă”, a ţinut să remarce, încă o dată, importanţa prezenţei Sfântului Părinte la Blaj, din data de 2 iunie: „A fost amintită vizita Sfântului Părinte Papa Francisc la Blaj, care, în data de 2 iunie, i-a beatificat, pe Câmpia Libertăţii, pe cei şapte episcopi greco-catolici martiri. În felul acesta s-a împlinit o aşteptare uriaşă care exista în sufletul credincioşilor, în sufletul preoţilor, al persoanelor consacrate din Biserica Greco-Catolică şi, în mod cert, s-a confirmat un adevăr care s-a verificat mereu în viaţa martirilor, faptul că după Vinerea Mare urmează Duminica Învierii! Şi cine îl urmează pe Mântuitorul Nostru pe Calea Crucii şi îşi dăruieşte viaţa, acela va trăi veşnic în Lumina Lui Dumnezeu. Acum noi ne rugăm Fericiţilor Episcopi Martiri, le cerem mijlocirea pentru noi, pentru Biserică, pentru ţara noastră şi încercăm să desprindem aspecte din viaţa lor pe care le-am putea şi noi trăi şi pune în practică.” Pentru a exemplifica acest lucru, pr. dr. Cristian Barta a dat ca exemplu atitudinea Episcopatului Bisericii Române Unite cu Roma, avută cu un an înaintea scoaterii în afara legii a Bisericii Greco-Catolice. Astfel, pe 22 octombrie 1947, Sinodul BRU, reunit la Oradea, în plină ofensivă a statului comunist român împotriva Bisericii Greco-Catolice, decide să refuze, în unanimitate, ordinul Ministerului de Interne, care cerea ca în duminica următoare (24 octombrie 1947), în toate bisericile, să se predice împotriva marelui patriot greco-catolic Iuliu Maniu (aflat deja în arest), iar Biserica să se delimiteze de acesta (neoficial se solicita apeluri de condamnare la moarte pentru Iuliu Maniu – n.r.). Deşi ştiau că va urma o prigoană puternică asupra Bisericii Române Unite, Episcopii nu au ezitat să refuze aceasta cerere. Era vorba despre două elemente definitorii care împiedicau acest lucru, conştiinţa şi dăruirea de sine, aşa cum explică Vicarul general al Arhieparhiei de Alba Iulia şi Făgăraş: „Tocmai de aceea încerc să vorbesc despre prigoana împotriva Bisericii Greco-Catolice şi despre ceva ce putem imita din viaţa Episcopilor, plecând de la acest caz, pentru că aici găsim două elemente foarte importante: conştiinţa şi dăruirea de sine. Conştiinţa este esenţială pentru fiecare dintre noi. Dar conştiinţa nu este amorfă, nu este indiferentă, o conştiinţă autentică, luminată de Adevăr, ancorată în Dumnezeu, este structurată în baza unor valori morale şi spirituale. Într-o conştiinţă autentică, Adevărul este Adevăr şi va fi mereu Adevăr şi credinţa nu rămâne la nivel de teorie, ci este încarnată în propria viaţă. De aceea, găsim în mărturiile lăsate de aceşti ierarhi sfinţi, dar şi în textele scrise de alţi mărturisitori ai credinţei, mereu apelul la conştiinţă. Cu conştiinţa nu se face compromis, ‘credinţa noastră este viaţa noastră’, pentru că ar însemna să nu mai fim noi înşine. Ar însemna să abdicăm de la demnitate, de la moralitate.” „Episcopii martiri şi-au trăit conştiinţa identităţilor catolice fiind susţinuţi de Dumnezeu şi au avut acea convingere că ei nu suferă doar din dorinţa torţionarilor sau doar pentru un anumit număr de persoane, nu din cauza unor vinovaţi, ci ofereau suferinţa lor ca ispăşire pentru păcatele întregii umanităţi şi ei se rugau pentru convertirea celor care îi făceau să sufere. Dăruirea de sine! Ei ar fi putut, în faţa presiunilor celor puternici ai vremii, să se distanţeze de Iuliu Maniu. Dar ar fi însemnat să nu mai fie ei înşişi, să nu mai fie Ierarhii Bisericii Greco-Catolice, să nu mai fie oamenii adevăraţi pe care îi cunoscuseră toţi credincioşii şi elevii şcolilor pe care le vizitau atât de des. Iar în final, această oferire a propriei vieţi s-a consumat cu totul, devenind jertfă bine primită Bunului Dumnezeu, care ne arată, prin Biserică şi prin Sfântul Părinte Papa Francisc, că ei sunt ridicaţi la cinstea Altarelor.” A doua conferinţă a fost susţinută de prof. univ. dr. Ion Buzaşi, care a vorbit despre poezia carcerală în operele poeţilor preoţi greco-catolici. Reputatul om de cultură blăjean a făcut o scurtă prezentare acestui gen literar, care a presupus mult curaj şi talent artistic, „alimentat” de condiţiile inumane din închisorile comuniste: „Vorbim despre o poezie cvasi folclorică… în închisorile de atunci nu era hârtie, nu aveai voie să ai creion, aşa că poezia aceasta se ‘scria’ cu mijloace foarte ingenioase, pe fund de gamelă, pe săpun, sau se transmitea prin alfabetul Morse, pentru că existau în închisorile comuniste oameni cu o memorie fenomenală, care, la ieşirea din închisoare, ştiau volume de poezii! După anul 1990 în România s-au publicat volume cu antologii de poezii carcerale.” Printre marii poeţi, consideraţi clasici deja, ai acestui gen, se află şi Ierarhi, preoţi şi profesori greco-catolici, care ne-au lăsat versuri monumentale despre această perioadă neagră. Prof. univ. dr. Ion Buzaşi i-a evocat, în acest sens, pe PS Ioan Ploscaru, pr. Tertulian Langa şi poetul Radu Brateş: „Pot sta cu cinste alături de acei clasici ai poeziei carcerale! PS Ioan Ploscaru al Lugojului a publicat poezii cu pseudonimul Ioan Andrei, în volumul ‘Cruci de Gratii’, care a fost o revelaţie! În poezia lui este de reţinut, faţă de cealaltă poezie carcerală, ca o notă originală, dorinţa de a transforma închisoarea, camerele mucede şi dizgraţioase, în altare de credinţă. De a transforma zeghea în patrafir, inima credinciosului în potir şi întreaga poezie este construită pe această temă. Tertulian Langa, teolog şi filozof, un constant admirator al Episcopului Ioan Suciu, are şi o carte de memorialistică, în care găsim poezii închinate acelor ani negri de temniţă. Dar cel care este cu adevărat al Blajului este poetul Radu Brateş, adică preotul şi profesorul Gheorghe Biriş, pentru că el este om al Blajului în întregime, născut aici, şi care la Canal a scris poezii absolut antologice. A scris pe bucăţi de hârtie, pe care le lua şi le cosea, cu mare grijă, în căptuşeala hainei. La venirea de la Canal, Radu Brateş a transcris, cu o caligrafie admirabilă, cum nu se mai scrie astăzi, toate aceste poezii.” Profesorul Ion Buzaşi a recitat două poezii tulburătoare din operele Episcopului Ioan Ploscaru şi poetului Radu Brateş, o adevărată invitaţie la lectură adresată tuturor celor care doresc să aprofundeze şi să consulte scrierile celor care au cunoscut, cel mai bine, prigoana comunistă. Cele două conferinţe au fost încadrate de minunate cântece religioase interpretate de cunoscuta artistă Veta Biriş. Între acestea s-a aflat şi o minunată baladă populară dedicată Fericitului Ioan Suciu, „apostolul lui Cristos”, care se va regăsi în cadrul unui proiect muzical, prin care cunoscuta solistă de muzică populară intenţionează să aducă în atenţia publicului cântece din perioada persecuţiei Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice. (material semnat de Nicu Goga pentru Radio Blaj) Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 799, Ultimul acces: 2026-09-23 01:30:24
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
