Sărbătoarea sfinţirii bisericii „Sfântul Iosif” din Gherla - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri
Ştiri de azi
Ştiri Actuale
Arhiva Ştiri 2026
Arhiva Ştiri 2025
Arhiva Ştiri 2024
Arhiva Ştiri 2023
Arhiva Ştiri 2022
Arhiva Ştiri 2021
Arhiva Ştiri 2020
Arhiva Ştiri 2019
Arhiva Ştiri 2018
Arhiva Ştiri 2017
Arhiva Ştiri 2016
Arhiva Ştiri 2015
Arhiva Ştiri 2014
Arhiva Ştiri 2013
Arhiva Ştiri 2012
Arhiva Ştiri 2011
Arhiva Ştiri 2010
Arhiva Ştiri 2009
Arhiva Ştiri 2008
Arhiva Ştiri 2007
Arhiva Ştiri 2006
Arhiva Ştiri 2005
Arhiva Ştiri 1935
Top Toate Ştirile
Top Ştiri Actuale
Ştiri necitite
Sugeraţi Ştiri
eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

Sărbătoarea sfinţirii bisericii „Sfântul Iosif” din Gherla

[2019-10-27]
Sâmbătă, 26 octombrie 2019, în Sărbătoarea Sfântului Dumitru, Izvorâtorul de mir, noua biserică greco-catolică din oraşul Gherla a fost sfinţită pusă sub ocrotirea Sfântului Iosif, Logodnicul Preasfintei Fecioare Maria, Patronul Bisericii Universale şi al Eparhiei de Cluj-Gherla. După ieşirea la lumină a Bisericii Greco-Catolice din 1989, comunitatea din Gherla, la început mică, dar cu o credinţă puternică, şi apoi tot mai numeroasă, s-a rugat, a sperat, a visat că va avea din nou sfânt locaş de închinare. Acest vis s-a împlinit acum, după 30 de ani.

La primele ore ale dimineţii, pr. Alexandru Hruban protopop de Gherla, zeci de preoţi, persoane consacrate şi sute de credincioşi, au întâmpinat cu pâine şi sare trei Ierarhi catolici: pe noul Episcop romano-catolic de Iaşi, PS Iosif Păuleţ, care a adus salutul şi comuniunea Bisericii Catolice de dincolo de Carpaţi şi pe Ierarhii greco-catolici PS Vasile Bizău, Episcop de Maramureş şi PS Florentin Crihălmeanu, Episcopul de Cluj-Gherla, gazda evenimentului.
S-a oficiat apoi ceremonia sfinţirii bisericii, a fost consacrat altarul, exteriorul şi interiorul sfântului locaş. În masa sf. Altar au fost aşezate relicvele „ex pallio” ale Sf. Iosif, Logodnicul Preacuratei Fecioare Maria şi „ex ossibus” ale Fericitului Iuliu Hossu, Episcop martir pentru credinţă. Le-au fost alăturate şi relicve ale: Sf. Papă Grigore cel Mare; Sf. Bonaventura, Doctor al Bisericii; Sf. Brigita, ocrotitoare a Europei; Sf. martir Ianuarie; Sf. martir Sebastian; Sf. Francisc de Paola; Sf. Filip Benitti şi ale Sf. Camilla de Varano – o ceată a sfinţilor s-a pogorât în acest altar, pentru a înmulţi harul şi a mijloci mântuirea.
A urmat celebrarea Sfintei Liturghii în biserică. S-au unit în rugăciune zeci de preoţi, surori ale Ordinului Sfântului Vasile cel Mare cu superioara provincială, Maica Veridiana, surori ale Congregaţiei Maicii Domnului cu superioara generală, Maica Teodorina, călugări ai Ordinului Sfântului Vasile cel Mare cu pr. protoegumen Ioan Laurian Daboc. Tineri din ASTRU şi mai tinerii Cercetaşi ai Munţilor, au ajutat la buna desfăşurare a evenimentului. Au participat membre ale Reuniunii Mariane şi membri ai altor asociaţii eparhiale. Au fost de faţă, de asemenea, preoţi şi pastori de alte confesiuni – din Biserica Ortodoxă, Biserica Romano-Catolică, Biserica Armeano-Catolică, Biserica Reformată – precum şi primarul oraşului Gherla, Ioan Neselean, oficialităţi locale şi centrale, prof. Cătălin Raiu reprezentant al Secretariatului de Stat pentru Culte, Vákár István, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, alţi binefăcători şi colaboratori la edificarea noului locaş de cult. Un ecran mare instalat lângă biserică a permis şi credincioşilor de afară să poată participa la ceremonia de sfinţire şi la Sfânta Liturghie.
Predica a fost ţinută de PS Vasile Bizău, care a subliniat: „Sărbătoarea sfinţirii unui altar, sper să fie memorabilă pentru toţi prin ceea ce se întâmplă, prin ceea ce trăim, prin ceea ce simţim, prin ceea ce rememorăm şi actualizăm. Altarul este şi locul memoriei: este memoria lui Isus Cristos care a înviat din morţi, este memoria mormântului gol, a victoriei vieţii asupra morţii, a binelui asupra păcatului, a Învierii, memoria victoriei lui Dumnezeu. Pentru că noi, oamenii, suntem atât de trecători şi doar memoria ne leagă de generaţiile care ne-au precedat. Cu sfinţirea acestui altar, nu facem decât să sintetizăm şi istoria noastră.” Preasfinţia Sa a vorbit despre însemnătatea istorică a anului vizitei Sfântului Părinte, an al „bucuriei şi al împlinirii”, „în care s-a împlinit ceea ce am sperat şi, în acelaşi timp, s-a actualizat ceea ce au sperat ei, episcopii care şi-au dat viaţa şi libertatea pentru Biserică, pentru ţară, pentru libertatea credinţei şi pentru aducerea aminte de Isus Cristos, care a înviat din morţi”.
Ierarhul din Baia Mare a atras atenţia că persecuţia creştinilor nu este un subiect care ţine numai de trecut, ci se manifestă şi astăzi în diferite forme, pentru că „este o stare permanentă a celui care crede în Cristos”. A mărturisit, totodată, că a dorit să ia parte la această consacrare de altar şi pentru că la Gherla se află „un tezaur”, „cel al mormântului necunoscut al Preasfinţitului Alexandru Rusu” – Fericitul episcop martir pentru credinţă care, între 1931-1963, a păstorit Eparhia de Maramureş, precum şi mormintele „celorlalţi preoţi, persoane consacrate, credincioşi, care au murit pentru adevăr şi dreptate” în temuta închisoare a Gherlei, „cei care au iubit libertatea şi au dorit pentru România să fie o ţară liberă şi o ţară creată pe amintirea faptului că Dumnezeu locuieşte în ea, că persoana umană şi conştiinţa umană nu poate să fie niciodată siluită”.
Între preoţi s-au aflat vicari şi consilieri eparhiali, protopopi din Eparhia de Cluj-Gherla. Răspunsurile liturgice au fost date de Corul greco-catolic din Gherla şi de studenţii Seminarului eparhial „Sf. Ioan Evanghelistul”, care au cântat şi la ceremonia de sfinţire a bisericii. La începutul şi în încheierea evenimentului s-a intonat „Imnul Martirilor”.
Episcopul de Cluj-Gherla, Preasfinţia Sa Florentin, dorind să mulţumească lui Dumnezeu pentru „visul împlinit” al zilei de sărbătoare, a invocat cuvintele Mântuitorului: „Fericiţi sunt ochii voştri că văd ceea ce vedeţi voi şi urechile voastre că aud ceea ce auziţi voi, căci mulţi au vrut să vadă ceea ce aţi văzut voi şi nu au văzut, să audă ceea ce auziţi voi şi nu au auzit” (Lc 10, 23-24). A continuat cu o asemănare între destinul Sfântului Dumitru şi cel al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică: „Sfântul Dumitru, ca urmare a faptului că i-a dat binecuvântare unui tânăr, să lupte în arenă cu un barbar vandal care-şi bătea joc de creştini, a fost aruncat în închisoare şi apoi omorât, în sec. al IV-lea, în timpul împăraţilor Maximilian şi Diocleţian. A fost omorât pentru ca să nu mai ştie nimeni de el. Şi totuşi, astăzi, Sfântul Dumitru este unul dintre cei mai renumiţi sfinţi ai Bisericii.”
„Iată, putem spune că este un arc peste timp pentru Biserica Greco-Catolică din Gherla, începută odată cu unirea cu Roma de la 1700. Această Biserică a avut o contribuţie însemnată la înflorirea culturii, a spiritualităţii, prin şcoli, prin instituţii înalte de învăţământ – pentru că aici a fost Academia de Teologie din timpul primul Episcop, Ioan Alexi -, de asemenea, oraşul a înflorit prin contribuţia celorlalţi Episcopi, culminând cu acela care a fost instalat aici, la Gherla, în Catedrala ctitorită de Episcopul Ioan Szabo între 1905-1907, cu hramul «Intrarea în Templu a Maicii Domnului». În această Catedrală la 16 decembrie AD 1917 a fost instalat Episcopul Iuliu Hossu, cel care a început păstorirea la Gherla şi, după 1930, această biserică din Gherla a rămas cu titlul de co-Catedrală (prin documentul Solemni Conventione din 5 iunie 1930, prin care sediul episcopal se muta la Cluj iar Eparhia urma să se numească de Cluj-Gherla). A fost timpul de glorie al Eparhiei noastre. În timpul Episcopului Iuliu Hossu Eparhia de Cluj-Gherla ajunge cea mai numeroasă între Eparhiile greco-catolice, aşa cum dovedeşte Şematismul din 1947: erau peste 426.000 de credincioşi.”
Preasfinţia Sa s-a oprit apoi la perioada de persecuţie a Bisericii de către regimul comunist, în care „credincioşii din Gherla au rămas fără biserică, aşa cum s-a întâmplat şi în alte locuri. După anii ’90 s-a pus problema ridicării unui nou locaş de cult, văzând că bisericile confiscate în 1948 nu se pot, deocamdată, recupera. Acest vis l-au avut, împreună cu Arhiepiscopul George Guţiu, şi Vicarul foraneu Gheorghe Breharu, profesor la Gherla, alături de el pr. Berbecaru şi alţi preoţi vrednici. Dar, poate, cel care a ostenit cel mai mult pentru a pune fundamentul acestui locaş pe care astăzi noi l-am binecuvântat, a fost pr. Pop Gavril. Cu siguranţă că, spiritual, este aici, alături de noi.”
Această zi, a sfinţirii bisericii „Sf. Iosif”, a fost dedicată şi Fericitului Episcop Iuliu Hossu, care şi-a avut primul sediul episcopal la Gherla. Purtând relicvele sfinte ale osului dătător de har al Fericitului Iuliu, Preasfinţia Sa Florentin a depus o parte din aceste relicve în noul altar din Gherla, cu emoţia unei adevărate reîntâlniri spirituale şi cu bucuria misiunii împlinite, mărturisind la finalul celebrării că este o zi de mare însemnătate în viaţa Eparhiei de Cluj-Gherla, nu doar prin sfinţirea noii biserici, ci şi prin reîntoarcerea Cardinalului Iuliu Hossu acasă la Gherla, după ce deja s-a reîntors, în anul centenar 2018, la „domiciliul său” din Cluj, sediul Episcopiei de Cluj-Gherla.
Şi pr. protopop Alexandru, în cuvântul final de recunoştinţă, a evocat bogăţia de semnificaţii ale evenimentului, mulţumind Episcopului eparhial pentru susţinere şi îndrumare, colaboratorilor, binefăcătorilor, sponsorilor, oficialităţilor care au contribuit la edificarea bisericii. Un gând de recunoştinţă şi pioasă aducere aminte a fost pentru preoţii mărturisitori ai credinţei în catacombe, ce au însoţit în primii ei paşi Biserica renăscută după 1989. Între aceştia: pr. Gheorghe Breharu, pr. Petru Jiman (fratele Petru, care a fost călugăr bazilian la Nicula înainte de 1948), pr. Vasile Berbecar, pr. Ioan Bunea, pr. Ioan Oprea, „cei care au pus bazele parohiei şi au iniţiat acest proiect grandios. Datorită lor, grijilor, strădaniilor lor, jertfei lor, astăzi avem acest locaş de cult” a afirmat pr. Alexandru. Un gând de recunoştinţă l-a îndreptat spre pr. protopop Gavril Pop, trecut la Domnul în anul 2007, care a pus bazele noii biserici. De asemenea, a anunţat că, din această zi a sfinţirii, în biserică va rămâne o raclă cu moaşte ale Episcopului Iuliu Hossu.
În încheierea evenimentului s-a făcut un schimb de daruri. Preasfinţia Sa Florentin a dorit să ofere unor persoane care au fost implicate în acest moment solemn diploma „Fericitul Cardinal in pectore Iuliu Hossu, Episcop de Cluj-Gherla, martir pentru credinţă”. Au fost invitaţi pentru a primi această diplomă Episcopii PS Vasile Bizău şi PS Iosif Păuleţ; preoţii pr. Alexandru Hruban, pr. Gabriel Marincaş, pr. Ioan Monoşes; diploma a fost oferită oficialităţilor prezente şi altor credincioşi care s-au evidenţiat cu o contribuţie deosebită la edificarea sfântului locaş. Au fost oferite şi daruri simbolice, icoane, cărţi şi un rozariu de la Sfântul Părinte pentru preoteasa Ştefana Hruban. Cu încă o mulţumire adresată participanţilor la eveniment, PS Florentin i-a invitat pe toţi să intre în sfântul altar după obiceiul din ziua sfinţirii unei biserici, ocazie cu care au fost venerate şi moaştele Episcopului Iuliu Hossu.

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 765, Ultimul acces: 2026-09-29 16:11:36