165 de ani de la plecarea la Domnul a compozitorului Anton Pann. Biserica instituie un ordin ce-i va purta numele[2019-11-02]de Sorin IoniţeÎn apropierea comemorării compozitorului de muzică bisericească Anton Pann, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat instituirea unui ordin ce-i va purta numele. „Ordinul Anton Pann” va fi acordat mirenilor compozitori, interpreţi, muzicologi sau susţinători ai evenimentelor muzicale religioase. Pentru aceleaşi merite, clericii vor putea fi distinşi de Patriarhie cu „Ordinul Macarie Protopsaltul”, un alt mare ctitor al muzicii religioase româneşti. Urmează ca cele două ordine înfiinţate să fie trecute în Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române şi în Regulamentul Organismelor Centrale ale Bisericii Ortodoxe Române. În acelaşi timp, Atelierele Patriarhiei Române vor realiza diploma-gramată şi macheta noilor distincţii. Înfiinţarea celor două ordine a fost aprobată în şedinţa de lucru a Sfântului Sinod de luni, 28 octombrie 2019. 165 de ani de la plecarea lui Anton Pann Anton Pann (Antonie Pantoleon-Petroveanu) a plecat la cele veşnice în data de 2 noiembrie 1854 fiind înmormântat în curtea Bisericii „Sfântul Stelian” – Lucaci din Bucureşti. Originar din oraşul bulgar Silven (pe atunci în Imperiul Otoman), Anton Pann s-a născut în jurul anilor 1796-1798 din tatăl vlah – Pandele Petrov şi mama grecoaică-Tomaida, fiind cel de-al treilea fiu al familiei. Şi-a pierdut tatăl şi apoi cei doi fraţi mai mari în război. Tomaida s-a retras cu fiul ei o vreme în Chişinău, iar apoi în Ţara Românească, la Bucureşti. Antonache, cum era alintat Anton Pann la vârsta de 16 ani, devine paraclisier la biserica Olari, cântăreţ la Biserica cu Sfinţi de pe calea Moşilor, dar şi ucenic al dascălului grec Dionisie Fotino. Dornic să-şi îmbogăţească cunoştinţele, s-a înscris „auditor” la „şcoala de muzichie” deschisă de Fotino. În 1816 s-a mutat la şcoala dascălului Petru Efesiul de pe lângă Biserica „Sf. Nicolae” – Şelari. A învăţat şi meşteşugul tiparului în tipografia aceluiaşi Petru Efesiul, iar în 1819 a devenit director al tipografiei şi a tipărit pentru prima oară un Axion în româneşte. A făcut parte ulterior din comisia pentru traducerea cântărilor bisericeşti din greceşte în româneşte înfiinţată de Mitropolitul Dionisie Lupu. Anton Pann a fost şi profesor de de psaltichie la şcoala de cântări bisericeşti de pe Podul Mogoşoaia, apoi la şcoala de pe lângă Episcopia Râmnicului. A publicat numeroase volume atât cărţi de strană, cât şi versuri proprii sau culegeri religioase şi folclorice. Mare parte din compoziţiile lui Anton Pann sunt utilizate astăzi în cultul divin. De exemplu, Heruvicul intonat de Grupul Psaltic Tronos în cadrul Liturghiei oficiate de Patriarhul Ecumenic în Catedrala Naţională: Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 686, Ultimul acces: 2026-09-26 04:35:15
|
Timp total: 0.05s...
[]:1