Salvatoarea Bisericii din Vinţa a dat catedra din Franţa pe satul românesc: Trebuie să ne unim în jurul acestor valori!

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Salvatoarea Bisericii din Vinţa a dat catedra din Franţa pe satul românesc: Trebuie să ne unim în jurul acestor valori!

[2019-11-26]

de Sorin Ioniţe

Raluca Prelipceanu a renunţat la Catedra Universităţii Evry din Franţa urmându-şi pasiunea pentru iconografia veche şi răspunzând unei chemări divine, aceea de a salva biserica veche de 260 de ani din Vinţa gata să fie înghiţită de lacul toxic format în urma exploatărilor miniere.
„Biserica m-a ales pe mine, nu eu pe ea”, a declarat Raluca Prelipceanu. „Cred că fiecare suntem chemaţi într-un anumit loc cu un anumit scop, depinde însă de noi cum răspundem chemării respective”.
Raluca Prelipceanu are un doctorat în ştiinţe economice la Sorbona, a călătorit în peste zece ţări fiind bursier Erasmus, Schuman, Marie Curie. A făcut parte din NEPSIS şi s-a ocupat de cateheza copiilor în parohia ortodoxă din Limours.
”Înţelegi ce reprezintă «acasă» când te încearcă dorul
După finalizarea doctoratului a mai predat o vreme, a mai lucrat la nişte proiecte, dar când a trebuit să schimbe locul de muncă, a hotărât să revină în România.
Raluca Prelipceanu. ©Elita României
„Fiind departe de ţară, de familie mi-am descoperit de fapt rădăcinile şi identitatea”, a declarat Raluca Prelipceanu într-un interviu pentru site-ul Elita României.
„Cred că abia atunci când eşti departe de casă, de mediul în care ai crescut şi în care te simţi protejat cumva, începi să descoperi cine eşti cu adevărat, în confruntare cu marile provocări ale vieţii. Atunci înţelegi ce reprezintă pentru tine cu adevărat «acasă» pentru simplul fapt că te încearcă dorul”.
Când s-a întors în România, o prietenă restaurator a provocat-o să o însoţească la o biserică veche de pe Valea Arieşului, care se afla atunci în restaurare.
„Am fost surprinsă de simplitatea şi, totodată, profunzimea picturii pe care am descoperit-o acolo, de modul în care transpunea iconarul de acum 200 de ani în pictură cuvintele Evangheliei. De exemplu, scena Răstignirii: Hristos, pe cruce între cei doi tâlhări, dintre care unul s-a pocăit şi celălalt nu. Cel care se pocăieşte priveşte către Hristos, celălalt, pur şi simplu, întoarce privirea”.
Ulterior a început să studieze pe cheltuiala proprie pictura din zona Transilvaniei din secolele 18-19, cu scopul de a demonstra că acei meşteri aveau o şcoală, că nu erau lipsiţi de educaţie şi că, în acele meleaguri, chiar şi într-un context mai puţin propice, cel al presiunilor habsburgice, se dezvoltase o şcoală valoroasă de iconografie. Biserica de la Vinţa se afla pe lista sa.
Vinţa, o bijuterie ascunsă între văi
Vinţa este un loc încărcat de istorie. În acest sat localnicii au înfrânt un detaşament al armatei imperiale, ajutând astfel răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan. Sătenii l-au ascuns apoi o vreme pe Crişan care s-a rugat în Biserica din Vinţa.
Biserica din Vinţa, dedicată Sf. Arhanghel Mihail, era mare pentru perioada în care a fost construită – încăpeau cu uşurinţă 60-70 de persoane. A fost clădită cu greutate într-o vreme în care românii din Transilvania nu aveau drepturi egale cu celelalte naţii.
Când a ajuns la Vinţa, Raluca Prelipceanu a constatat că biserica, „o bijuterie ascunsă între văi”, aproape se scufunda în lacul de steril. Odată cu ea pierea şi satul şi chiar amintirea lui.
Atunci şi-a spus că trebuie să facă ceva pentru un lăcaş de cult încărcat de istorie, mai ales că, în interior, se regăseşte o reprezentare unică în România a celor 24 de bătrâni din Apocalipsă.
Pentru a atrage atenţia asupra situaţiei în care se afla biserica, dar şi alte lăcaşuri de cult din Apuseni a căror stare se degradează, Raluca Prelipceanu a organizat trei expoziţii în colaborare cu Asociaţia ROST din Bucureşti, Museikon din Alba Iulia şi Primăria din Sibiu.
A implicat mai multe asociaţii şi personalităţi, instituţii de presă şi chiar a trimis un memoriu la UNESCO şi în acest mod au început să apară finanţările necesare.
Fundaţia Pro Patrimonio, prin vocea arhitectului Serban Sturdza, a hotărât că cea mai bună soluţie pentru biserică este ca ea să fie mutată la Muzeul ASTRA de la Sibiu.
Muzeul ASTRA a plătit cheltuielile aferente extragerii picturii pe lemn, iar compania care face extracţie minieră în zonă a suportat financiar operaţiunea de preluare a turlei, a elementelor de lemn şi zidărie şi cea mai mare parte a operaţiunii de extragere a picturii pe zid.
Proiectul Vinţa era aşadar neaşteptat şi urgent. Cel mai dificil a fost să găsească o echipă care să extragă pictura de pe zid. A fost o muncă foarte grea şi îndelungată pentru că nu s-a putut apela la procedurile obişnuite de extracţie. Stratul pictural se afla foarte aproape de pietrele din zid.
Pentru ca pictura să nu se deterioreze, s-a folosit o procedură denumită stacco a masselo – desprinderea bucăţilor de zid, piatră cu piatră, pentru a se ajunge la scenele din spate.
Până să vină finanţările, Raluca Prelipceanu a trebuit să suporte singură cheltuielile şantierului. A împrumutat bani de la părinţi, de la Pr. Modest Moldovan, iconarul schitului Sf. Ioan Evanghelistul de la Găbud, de la doamna profesor şi arhitect Mihaela Palade.
Biserica a ajuns la Sibiu
Prin contribuţia mai multor persoane implicate în acest fel, la sfârşitul lunii octombrie cele au fost duse la Muzeul ASTRA cele 144 de bucăţi de frescă extrase de la biserica din Vinţa.
Biserica va fi refăcută în Muzeul sibian în aproximativ doi ani. Până în prezent s-a restaurat iconostasul, iar pe 13 iulie 2019 a fost pusă piatra de temelie pentru reconstrucţia bisericii.
În prezent se lucrează în paralel la restaurarea bolţii şi la ridicarea bisericii, la ziduri. Pictura pe zid va fi replantată atunci când construcţia va fi finalizată.
Există o promisiune din partea Comisiei pentru Monumente ca atunci când va fi gata să se ia în considerare declararea acesteia drept monument istoric.
”Trebuie să ne unim în jurul acestor valori!
Salvatoarea Bisericii din Vinţa a subliniat faptul că „România are valori de care ar trebui să fie mândră, care nu sunt cu nimic mai puţin importante ca cele ale altor ţări şi ar trebui promovate ca atare”.
Raluca Prelipceanu lângă biserica din Vinţa. ©Elita României
„În afară de corupţie, de distrugerile de întreprinderi, păduri, trafic de persoane, etc. există şi multe lucruri frumoase care se întâmplă în ţară şi care au nevoie de susţinerea oamenilor”.
„Aş vrea să înţelegem că trebuie să ne unim în jurul acestor valori, care până la urmă reprezintă identitatea noastră”, a transmis Raluca Prelipceanu.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 835, Ultimul acces: 2026-10-01 05:42:40

Timp total: 0.04s...

[]:1