© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Catedrala Naţională în cifre, la 1 an de la sfinţire[2019-11-25]de Sorin IoniţeLa 1 an de la sfinţire, vă prezentăm o perspectivă sumară, în cifre, a ceea ce a însemnat până în prezent acest proiect naţional. 110 milioane euro Pentru că numărul materialelor din presă a crescut odată cu catedrala, dar de cele mai multe ori se pierde semnificaţia profundă a acestui proiect naţional, sumele cheltuite cu Catedrala Naţională au fost intens vehiculate. 110 milioane de euro a fost suma totală cheltuită până la sfinţirea catedralei „la roşu”. Însă eforturile Bisericii nu s-au concentrat exclusiv în această zonă. În ultimul deceniu au fost investite mai mult de 150 de milioane de euro în domeniul filantropic, în cele peste 700 de instituţii sociale ale sale. 134 de ani de aşteptare Necesitatea construirii unei Catedrale Naţionale în Bucureşti s-a resimţit mai ales după Războiul de Independenţă din 1877-1878. După proclamarea României ca Regat, în anul 1881, Regele Carol I al României a înaintat Camerei Legislative, în anul 1884, un proiect de lege privind construirea unei Catedrale creştin-ortodoxe în Bucureşti. Deşi avea să fie amintit şi reluat de mai multe ori, proiectul avea să devină realitate abia la 134 de ani distanţă. 10 ani de lucrări Imediat după întronizare (30 septembrie 2007), Patriarhul Daniel şi-a asumat mandatul înaintaşilor şi a reluat cu prioritate proiectul Catedralei Mântuirii Neamului. Slujba de punere a pietrei de temelie pe amplasamentul din Dealul Arsenalului, a fost oficiată pe 29 noiembrie 2007, în ajunul sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României. După numeroase demersuri pregătitoare, Patriarhia Română a demarat lucrările de construcţie la sfârşitul anului 2010. În prezent, lăcaşul de cult nu este deschis publicului larg şi va mai fi în lucrări pentru trei sau patru ani. 150.000 de vizitatori Deşi Catedrala a fost sfinţită în Anul Centenar în stadiul „la roşu”, peste 150.000 de români au venit să o viziteze şi să se închine în Altarul ei în perioada 25 noiembrie – 2 decembrie. Papa Francisc a fost şi el pelerin în Catedrala Naţională, în timpul vizitei întreprinse în ţara noastră la finalul lunii mai. 350.000 de eroi Catedrala este dedicată tuturor martirilor care şi-au jertfit viaţa pentru unitatea noastră de credinţă şi de neam. O listă cu 350.000 nume ale eroilor români cunoscuţi din toate timpurile a fost depusă în piciorul Sfintei Mese, într-un gest cu valoare de simbol liturgic şi patriotic făcut de Patriarhul României înainte de sfinţire. 28 de uşi „străjuite” de sfinţi Catedrala Naţională are 28 de uşi de bronz cu reprezentări iconografice. Acestea vor fi coordonate de un sistem computerizat care va comanda deschiderea automată a uşilor în caz de alarmă. De asemenea, Catedrala are un total de 392 de ferestre. Catedrala înaltă de 120 de metri va fi dotată cu 8 lifturi. 8 tone de mozaic Catapeteasma Catedralei Mântuirii Neamului, realizată în întregime în tehnica mozaic, este unică în toată lumea ortodoxă prin dimensiunile ei impresionante: 23m lăţime si 18m înălţime. Pe suprafaţa totală de 408 mp s-au folosit 8 tone de mozaic. Întreg lăcaşul de cult va fi decorat la interior cu pictură în tehnica mozaic. 25 de tone – cel mai mare clopot cu balans liber din lume Toate cele 6 clopote ale Catedralei Naţionale adună 33 tone şi sunt montate la o înălţime de 60 de metri. Clopotul mare are o greutate de 25 de tone, înălţime şi diametru de cca. 3 metri şi este cel mai mare clopot cu balans liber din lume. Este dedicat eroilor neamului şi va putea fi auzit numai la evenimentele şi sărbătorile importante. Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului au fost realizate la fabrica Grassmayr din Innsbruck – Austria, au o garanţie de 15 ani şi o viaţă apreciată la peste 400 ani. 5 biserici „răstignite” Amplasamentul Catedralei Naţionale simbolizează o reparaţie morală sau „o lumină de Înviere” pentru cele cinci biserici „răstignite”, dintre care trei – Alba Postăvari, Spira Veche şi Izvorul Tămăduirii au fost demolate, iar două – Schitul Maicilor şi Mihai Vodă au fost translate de către regimul comunist spre a construi pe locul lor Casa Poporului. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 785, Ultimul acces: 2026-09-29 22:46:36
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
