Cântarea bizantină a fost inclusă în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Cântarea bizantină a fost inclusă în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO

[2019-12-12]

de Sorin Ioniţe

Născută la începutul creştinismului, cântarea bizantină, un gen muzical unic transmis de Biserica Ortodoxă, a supravieţuit până în zilele noastre, ceea ce a condus la includerea sa pe lista Patrimoniului Cultural Imaterial al UNESCO, a transmis miercuri AFP.
Bazându-se pe tradiţiile muzicale din Balcani şi din estul Mediteranei unde se întindea Imperiul Bizantin, „cântarea bizantină” sau „arta psaltică”, exclusiv vocală (a capella) şi monofonică, însoţeşte textele liturgice.
Această cântare a creştinilor din Imperiul Roman de Răsărit este codificată în opt moduri sau tonuri. Este vorba despre o muzică fără modulare armonică, cu un cadru modal fix, spre deosebire de sistemul tonal actual al muzicii occidentale bazat în principal pe cele două moduri, major şi minor.
Pentru a pune în valoare textele biblice, cântarea bizantină a fost dezvoltată mai ales după secolul al III-lea în Imperiul Bizantin, înainte de a atinge apogeul între secolele al XIII-lea şi al XV-lea.
„Influenţa a fost reciprocă între cântarea bizantină şi muzica populară din regiune, fie ea balcanică, evreiască, arabă, armeană sau siriană”, a declarat Konstantinos Siachos, directorul şcolii de muzică bizantină şi tradiţională din Kalamata, în sudul Greciei.
Potrivit anumitor experţi, elemente din muzica greacă antică pot fi regăsite în arta psaltică, considerată a fi „o continuare” a Antichităţii.
Contribuţia sa muzicală bogată depăşeşte lumea ecleziastică şi elementele sale „sunt detectate în muzica populară din Balcani, turcă, arabă sau greacă, în general în cultura mediteraneană”, a mai spus Konstantinos Siacho citat de Agerpres.
În ţara noastră, primele centre în care era studiată muzica bizantină apar abia în secolul XV şi această muzică a primit ulterior influenţele etosului românesc.
„Specificul naţional care şi-a pus amprenta asupra muzicii bisericeşti din ţara noastră se referă la cântarea de strană, interpretată de omul simplu, în care se reflectau puternice influenţe din folclorul românesc”, Pr. Alexăndrel Barnea potrivit Ziarul Lumina.
Cel care a elaborat pentru prima dată un manuscris psaltic în româneşte a fost Filotei sin Agăi Jipei. Lucrarea sa, „Psaltichia Românească” a fost publicată în facsimil de Academia Română.
Cântarea bizantină a luat amploare în ţările ortodoxe din estul Europei în special după destrămarea Uniunii Sovietice, în 1989.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 834, Ultimul acces: 2026-08-08 01:18:43

Timp total: 0.03s...

[]:1