IPS Aurel Percă: Scrisoare pastorală în sărbătoarea Divinei Milostiviri - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri
Ştiri de azi
Ştiri Actuale
Arhiva Ştiri 2026
Arhiva Ştiri 2025
Arhiva Ştiri 2024
Arhiva Ştiri 2023
Arhiva Ştiri 2022
Arhiva Ştiri 2021
Arhiva Ştiri 2020
Arhiva Ştiri 2019
Arhiva Ştiri 2018
Arhiva Ştiri 2017
Arhiva Ştiri 2016
Arhiva Ştiri 2015
Arhiva Ştiri 2014
Arhiva Ştiri 2013
Arhiva Ştiri 2012
Arhiva Ştiri 2011
Arhiva Ştiri 2010
Arhiva Ştiri 2009
Arhiva Ştiri 2008
Arhiva Ştiri 2007
Arhiva Ştiri 2006
Arhiva Ştiri 2005
Arhiva Ştiri 1935
Top Toate Ştirile
Top Ştiri Actuale
Ştiri necitite
Sugeraţi Ştiri
eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

IPS Aurel Percă: Scrisoare pastorală în sărbătoarea Divinei Milostiviri

[2020-04-20]
IPS Aurel Percă
În sărbătoarea Divinei Milostiviri, IPS Aurel Percă a adresat o Scrisoare pastorală preoţilor, persoanelor consacrate şi credincioşilor Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucureşti, „mai întâi de toate pentru a vă arăta apropierea şi afecţiunea mea faţă de dumneavoastră, gândindu-mă, în toată această perioadă, cum aţi sărbătorit Învierea Domnului şi cât de frumos ar fi fost dacă aş fi putut fi în mijlocul unor comunităţi în aceste zile de sărbătoare”. Săptămâna Paştelui din ritul latin, „Săptămâna Albă”, care tocmai s-a încheiat, „în mod firesc este una a bucuriei, dar anul acesta bucuria a rămas circumscrisă între pereţii caselor şi ai bisericilor noastre”, fiind constrânşi să trăim „o experienţă absolut neobişnuită, închişi în case, fără posibilitate de mişcare şi de întâlnire a persoanelor dragi, fără posibilitatea de a trăi duminica, de a sărbători împreună Paştele, de a celebra ca şi comunitate Sacramentele, mai ales Sfânta Liturghie, Spovada, Împărtăşania.”

Arhiepiscopul a mărturisit: „M-a însoţit în acest timp pascal o scenă evanghelică: întâlnirea Mariei Magdalena cu Domnul Înviat. Această femeie a rămas răvăşită, şocată de moartea lui Isus şi nu îşi găsea liniştea. În zorii zilei după sâmbătă, în acel ceas între întuneric şi ziuă, aleargă la mormânt, căutând ceva, mai bine zis pe Cineva care era mort. Maria ajunge la mormânt şi plânge! În ‘plânset’, durere sau tristeţe sufletească se află şi reflexele căutărilor noastre: o forţă interioară, un strigăt după ajutor şi o speranţă, care să fie capabile să dea sens şi semnificaţie vieţii noastre, suferinţelor pe care le trăim şi fericirii pe care o dorim.”
Cuvintele adresate Mariei Magdalena de către Isus înviat: „Femeie, de ce plângi?” ne sunt adresate şi nouă, fiecăruia în parte, la Paştele din anul acesta: „‘De ce plângi?’ De ce sunteţi trişti? În primele ore din dimineaţa Paştelui, Isus se preocupă de durerea noastră, se apleacă asupra suferinţelor, luându-le în braţele Sale şi strângându-le lângă Inima Sa. Este semnul minunat al unui Dumnezeu care simte durere pentru durerea oamenilor, care suferă pentru tot ceea ce se întâmplă, fără a ne abandona şi lăsa singuri; şi, fără a răsturna ritmurile istoriei, ia asupra Sa preocupările şi nevoile noastre. O dovadă este Divina Milostivire ‘care provine din Inima lui Cristos cel Înviat’ şi cred că de acest ‘tezaur’ de Milostivire avem mai multă nevoie ca oricând.”
„Da, poate o durere ‘spirituală’ v-a afectat cel mai mult pe dumneavoastră, iubiţi credincioşi”, a recunoscut IPS Aurel: „imposibilitatea de a participa la celebrarea Sfintelor Liturghii şi greutatea sau chiar şi imposibilitatea primirii Sacramentelor Spovezii şi Sfintei Împărtăşanii. Poate ‘plângem’ pentru că ne-a fost ‘luată’ sărbătoarea Paştelui, că nu am putut să ne pregătim sufleteşte aşa cum se cuvine, că nu am putut să ne facem datoria de Paşti, aşa cum am învăţat, ‘să ne spovedim şi să ne împărtăşim cel puţin odată pe an, în timpul Paştelui’.” Dar el a încurajat: „Dacă aţi avut dorinţa sinceră de a-l primi în suflet pe Isus, aţi putut să faceţi Împărtăşania spirituală, după ce v-aţi manifestat căinţa sinceră, şi cred că Isus s-a apropiat de dumneavoastră, v-a făcut părtaşi de iubirea Sa, de apropierea şi compasiunea Sa”.
Amintind şi încurajarea Papei Francisc, ca din această „încercare” să ieşim „mai buni, să găsim modul de a comunica mai bine, de a construi relaţii de iubire în casă, învingând neliniştea şi dificultăţile momentului prezent”, IPS Aurel a subliniat: „celebrarea Paştelui ne îndeamnă ‘să ridicăm capul’, să ne deschidem ochii: Isus înviat merge cu noi, este alături de noi. Este adevărat, nu îl vedem, aşa cum nici discipolii din Emaus nu l-au recunoscut imediat. Ochii lor s-au deschis progresiv ascultând cuvintele Sale, făcându-l să intre în casă, aşezându-se la masă cu El. Să încercăm să facem ca ei. Să ţinem deschise Evangheliile la paginile concluzive care relatează învierea lui Isus şi apariţiile Sale. Să îl lăsăm pe El însuşi să ne vorbească. Pentru aceasta, îl invocăm pe Duhul Sfânt, ca să ne deschidă urechile şi inima, şi să lăsăm Cuvântul citit să devină realitate vie înlăuntrul nostru şi să ne încălzească inima pentru ca… să ne putem împărtăşi spiritual cu Isus şi să ne încredinţăm Lui prin cuvintele de speranţă: ‘Rămâi cu noi, Doamne!’ Isus va intra pentru a rămâne cu noi.”
Arhiepiscopul mai aminteşte că „un semn de apropiere şi de preocupare a Domnului faţă de fiecare dintre dumneavoastră şi faţă de familii… sunt preoţii din parohii, păstorii dumneavoastră, care celebrează zilnic Sfânta Liturghie, chiar cu uşile închise ale bisericilor, şi se roagă Liturgia Orelor pentru dumneavoastră. Această disponibilitate rămâne totală din partea preoţilor şi prin urmare nu ezitaţi să îi chemaţi în cazul în care aveţi bolnavi între rudele dumneavoastră în stare gravă în casă, sau dacă cineva personal are o povară sufletească pe care vrea să o descarce în Sacramentul Spovezii, poate fixa o întâlnire în afara celebrărilor, şi respectându-se normele autorităţilor privind distanţa, spaţiile, purtarea măştilor şi a mănuşilor, se poate face Spovada şi chiar primi Sfânta Împărtăşanie.”
IPS Percă a menţionat diferitele iniţiative ale Bisericii de a fi alături de credincioşi: preoţii care îi contactează telefonic pe credincioşi şi familiile din parohie, chiar „le trimit mesaje de încurajare, le trimit în format electronic un comentariu la Evanghelia zilei sau a duminicii, o cateheză”, sau chiar continuă „catehizarea copiilor şi a tinerilor care se pregătesc pentru Prima Sfântă Împărtăşanie şi pentru Sacramentul Confirmaţiunii”. „În limita posibilităţilor, fiecare parohie s-a străduit să ajute persoanele nevoiaşe; voluntarii din cadrul Centrului Diecezan pentru Pastoraţia Tinerilor s-au angajat pentru un contact direct şi mijlocirea unor ajutoare materiale. Doresc să exprim recunoştinţa mea şi cea a comunităţii diecezane pentru toţi cei care se implică în această acţiune caritativă şi faţă de cei care colaborează cu ofertele lor.”
Amintind şi transmisiunile prin televiziune, radio sau internet a celebrărilor Sfintei Liturghii, Arhiepiscopul a subliniat că toate acestea constituie „o foarte bună ocazie oferită familiilor de a trăi adunaţi ca o mică biserică domestică, mica biserică de familie, pentru a celebra împreună întâlnirea cu Cristos care intră în casele dumneavoastră prin Cuvântul Său şi unde participaţi la frângerea pâinii iubirii reciproce, a răbdării şi a iertării, având posibilitatea Împărtăşaniei spirituale”. A vorbit şi despre iniţiativele noi apărute în această perioadă, precum Ora Catolică, „o emisiune care se transmite pe pagina de Facebook a Asociaţiei Signis Romania şi pe canalele media ale Arhiepiscopiei noastre în fiecare zi”, adresând apoi „un mare mulţumesc tuturor: operatorilor radio, internet şi televiziune pentru serviciul lor preţios în această perioadă de izolare”.

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 995, Ultimul acces: 2026-09-25 06:02:24