© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Papa Francisc: Să nu ne fie frică să discutăm cu Dumnezeu[2020-06-03]Filozoful francez Blaise Pascal scria la 23 noiembrie 1654: „Dumnezeul lui Abraham, Dumnezeul lui Isaac, Dumnezeul lui Iacob, nu al filozofilor şi al înţelepţilor. Certitudine, certitudine. Sentiment. Bucurie. Pace. Dumnezeul lui Isus Cristos”. Bileţelul cu aceste cuvinte a fost găsit după moartea sa cusut în interiorul hainei. Întâmplarea a fost amintită de Papa Francisc astăzi, la audienţa generală de astăzi. Cuvintele lui Pascal „exprimă nu o reflecţie intelectuală pe care un om înţelept ca el poate să o conceapă despre Dumnezeu, ci simţul viu, experimentat, al prezenţei sale. Nu este Dumnezeul abstract sau Dumnezeul cosmic, nu. Este Dumnezeul unei persoane, al unei chemări, Dumnezeul lui Abraham, al lui Isaac, al lui Iacob, Dumnezeul care este certitudine, care este sentiment, care este bucurie.”Sfântul Părinte a continuat seria de cateheze dedicate rugăciunii, ajungând la a cincea, dedicată lui Abraham. Nu ştim foarte multe despre începuturile lui, a spus Papa. „Logica lucrurilor lasă să se presupună că adora alte divinităţi; probabil era un om înţelept, obişnuit să scruteze cerul şi stelele”, a spus el în cateheza desfăşurată încă din Biblioteca din Palatul Apostolic şi nu din Piaţa San Pietro. „Citind cartea Genezei, descoperim că Abraham a trăit rugăciunea în fidelitatea continuă faţă de acel Cuvânt, care periodic se arăta de-a lungul drumului său. În sinteză, putem spune că în viaţa lui Abraham credinţa devine istorie.” Pontiful a continuat: „Abraham, cu viaţa sa, cu exemplul său, ne învaţă acest drum, această cale pe care credinţa devine istorie. Dumnezeu nu mai este văzut numai în fenomenele cosmice, ca un Dumnezeu îndepărtat, care poate să provoace teroare. Dumnezeul lui Abraham devine ‘Dumnezeul meu’, Dumnezeul istoriei mele personale, care conduce paşii mei, care nu mă părăseşte; Dumnezeul zilelor mele, însoţitorul aventurilor mele; Dumnezeul Providenţă. Eu mă întreb şi vă întreb: noi avem această experienţă a lui Dumnezeu? ‘Dumnezeul meu’, Dumnezeul care mă însoţeşte, Dumnezeul istoriei mele personale, Dumnezeul care conduce paşii mei, care nu mă părăseşte, Dumnezeul zilelor mele? Avem această experienţă? Să ne gândim puţin.” Papa şi-a încheiat audienţa generală invitându-ne să învăţăm de la Abraham cum să ne rugăm cu credinţă. „Să nu ne fie frică să discutăm cu Dumnezeu! Voi spune şi un lucru care pare o erezie. De atâtea ori am auzit oameni care îmi spun: ‘Ştiţi, mi s-a întâmplat aceasta şi m-am supărat pe Dumnezeu.’ / ‘Tu ai avut curajul să te superi pe Dumnezeu?’ / ‘Da, m-am supărat.’ / ‘Dar aceasta este o formă de rugăciune.’ Pentru că numai un fiu este capabil să se supere pe tatăl şi apoi să îl reîntâlnească. Să învăţăm de la Abraham să ne rugăm cu credinţă, să dialogăm, să discutăm, dar dispuşi mereu să primim cuvântul lui Dumnezeu şi să îl punem în practică. Să învăţăm să vorbim cu Dumnezeu ca un fiu cu tatăl său: să îl ascultăm, să răspundem, să discutăm. Însă transparent, ca un fiu cu tatăl. Aşa ne învaţă Abraham să ne rugăm. Mulţumesc.” Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 1476, Ultimul acces: 2026-09-28 06:15:39
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
