Academia Română a marcat Centenarul Tratatului de la Trianon, care a recunoscut unirea Transilvaniei cu România[2020-06-04]de Ştefana TotorceaAcademia Română a marcat joi, 4 iunie, printr-o şedinţă festivă a Prezidiului, un secol de la semnarea Tratatului de la Trianon, prin care s-a recunoscut pe plan internaţional unirea Transilvaniei cu România. Cu acest prilej, instituţia a făcut public un comunicat în care rememorează evenimentele care, pe fondul destrămării vechilor imperii, au condus la crearea României Mari. „Unirea cea Mare, înfăptuită de poporul român în anul 1918, a avut nevoie – ca şi în cazul actelor similare întreprinse de cehi, slovaci, croaţi, polonezi, sloveni, lituanieni, letoni, estonieni etc. – de o legitimare internaţională, care s-a realizat în anii 1919-1920, prin cele cinci tratate de pace încheiate la Paris”, se menţionează în comunicat. Tratatul de la Trianon, semnat cu Ungaria, ultimul din această serie, a fost semnat în 4 iunie 1920. Acesta „a consfinţit destrămarea Imperiului Austro-Ungar şi formarea unor state independente ori întregirea altora”, explică membrii Prezidiului Academiei Române. „Între aceste state întregite s-a aflat şi România, căreia prin tratatul menţionat i s-a recunoscut între altele, frontiera de apus”. „Decizia românilor de unire a Transilvaniei cu România s-a făcut pe baza aplicării principiului dreptului popoarelor la autodeterminare, recunoscut de comunitatea internaţională, în urma iniţiativei preşedintelui american Woodrow Wilson”, reamintesc academicienii. Cazul românilor nu a fost singular, mai arată ei: „Tratatele de pace dintre puterile aliate şi asociate, pe de o parte, şi Austria şi Ungaria, pe de altă parte, nu au făcut decât să oficializeze – nu fără anumite dificultăţi – rezoluţiile popoarelor român, polonez, croat, ceh, slovac, sloven etc., care reprezentau majorităţi etno-demografice în teritoriile desprinse din fostul imperiu”. Dar „recunoaşterea internaţională, în 1920, la Trianon, a hotărârilor fostelor popoare supuse, ajunse să trăiască după 1918 în propriile state independente, a fost mereu confirmată de noile tratate încheiate din perioada de după cele de-al Doilea Război Mondial şi până astăzi”, scriu academicienii. „Astfel, poporul român, fără să se bucure de tristeţea nimănui, este liber să-şi celebreze împlinirea sa istorică, recunoaşterea dreptăţii sale alături de dreptatea altor popoare din vecinătate, angajate astăzi în construirea noii Europe unite”, mai menţionează comunicatul. Academia Română „aduce în faţa naţiunii prinosul său de recunoştinţă faţă de toţi acei mari oameni de stat, români şi străini, care au edificat România modernă, unită prin voinţa poporului român. Important este să nu uităm jertfele lor şi să le ducem mai departe mesajul de dreptate, pace şi înţelegere”, comunică în încheiere Biroul Prezidiului Academiei Române. Citeşte pe site-ul instituţiei Importanţa Tratatului de la Trianon, prelegerea susţinută în adunarea Prezidiului Academiei Române din 4 iunie 2020 de acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 659, Ultimul acces: 2026-09-25 16:25:54
|
Timp total: 0.04s...
[1]:1