© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Stareţul Putnei la mormântul IPS Pimen | Trei mari iubiri ale ierarhului: Bucovina, Ştefan cel Mare, Eminescu[2020-06-05]de Ştefana TotorceaPărintele Arhimandrit Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna, a oficiat joi o slujbă de pomenire la mormântul Părintelui Arhiepiscop Pimen de la Mănăstirea Sihăstria Putnei. Stareţul s-a rugat împreună cu obştea pentru odihna ierarhului şi a evocat ceea ce a numit „cele trei mari iubiri” ale acestuia: Bucovina, Ştefan cel Mare şi Mihai Eminescu. Părinţii de la Putna au adus un dar simbolic la mormânt: o toacă şi un ciocan noi, lucrate în mănăstirea lor. „El a fost stareţ al Mănăstirii Putna în vremuri destul de grele, în perioada Decretului 410 din 1959, când în jurul bisericii Mănăstirii Putna câteodată nu avea cine să bată toaca, nu avea cine să anunţe vremea rugăciunii”, a explicat părintele stareţ. „Iar el de multe ori făcea lucrul acesta, luând toaca şi înconjurând biserica Mănăstirii Putna.” Decretul 410 impus de conducerea comunistă a inaugurat o perioadă grea pentru monahismul românesc, alungând vieţuitorii din mănăstiri. Arhimandritul a evocat momentele în care l-a cunoscut pe viitorul arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor. „Va rămâne în istorie ca ierarhul care s-a întâlnit cu istoria Mănăstirii Putna într-un mod unic şi tainic vreme de 63 de ani. Iar eu, vreme de 30 de ani, m-am întâlnit pe cărările Bucovinei şi ale mănăstirilor cu Sfinţia Sa”, a spus stareţul. El a amintit că Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen a fost un împlinitor al testamentului Maicii Benedicta, academiciana Zoe Dumitrescu-Buşulenga, care şi-a dorit să fie îngropată la Putna. Părintele Arhiepiscop Pimen şi Maica Benedicta au împărtăşit o iubire comună: cea pentru poetul Mihai Eminescu, a mai spus Părintele Stareţ Melchisedec Velnic. „Gândindu-mă acum, la mormântul Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop Pimen, care a fost iubirea lui cea mare, aş zice că iubirile sale au fost trei: Bucovina – cu mănăstirile, cu portul, cu trăistuţa de Bilca, cu prosopul de Straja, cu buciumele, cu Doina lui Eminescu, cu Balada lui Ciprian Porumbescu; Măria Sa Ştefan; şi Eminescu.” Arhimandritul a mai spus despre Părintele Arhiepiscop Pimen că „s-a învrednicit, împreună cu Părintele Stareţ Iachint şi Părintele Gherasim Cucoşel, să vadă rămăşiţele pământeşti ale Măriei Sale Ştefan printr-un colţ rupt din placa ce acoperea sarcofagul”. „Veşnică să-i fie pomenirea şi fapta lui, şi gândul lui, şi dragostea lui faţă de Bucovina, faţă de Măria Sa Ştefan, faţă de Eminescu, faţă de tot ceea ce înseamnă patrie, neam, credinţă, cultură, limbă, spiritualitate!”, a adăugat părintele stareţ. „Toate acestea să le găsească acolo, în acea desagă micuţă pe care a dorit ca să şi-o ia cu el şi unde a dorit să pună şi chipuri de creştini bucovineni. Să le găsească în acea desagă şi cu ea să se prezinte înaintea Bunului Dumnezeu şi să-I spună: «Doamne, iată eu ce am iubit. Fă-mi parte de veşnică odihnă!»”, a încheiat stareţul Mănăstirii Putna. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 658, Ultimul acces: 2026-09-26 04:38:56
|
Timp total: 0.03s...
[1]:1
