© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
90 de ani de la crearea Mitropoliei de Bucureşti[2020-06-10]Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti a aniversat vineri, 5 iunie 2020, 90 de ani de când a fost ridicată la rangul de Mitropoliei. Evenimentul a fost marcat prin celebrarea, în curtea Catedralei Sf. Iosif, a unei Sfinte Liturghii solemne, prezidate de actual Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti, ÎPS Aurel Percă, alături de care au concelebrat ÎPS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit emerit, PS Mihai Frăţilă, Episcop al Eparhiei Greco-Catolice Sf. Vasile cel Mare de Bucureşti, PS Cornel Damian, Episcop auxiliar al Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucureşti, preoţi diecezani şi călugări din Capitală şi împrejurimi.În cadrul predicii, ÎPS Aurel Percă a explicat originea şi semnificaţia unei Mitropolii, în organizarea teritorială a Bisericii Catolice. Excelenţa sa a amintit apoi constituţia apostolică „Sollemni conventione”, din 5 iunie 1930, a Papei Pius al XI-lea, care a reglementat organizarea Bisericii Catolice de pe teritoriul Regatului Român şi prin care Arhidieceza Romano-Catolică de Bucureşti a devenit Mitropolie, cu patru dieceze sufragane: Alba Iulia, Timişoara, Satu Mare şi Oradea Mare, şi Iaşi. Din 1991, aşa cum a amintit ÎPS Aurel, Dieceza de Alba Iulia a fost ridicată de Papa Ioan Paul al II-lea la rangul de Arhiepiscopie şi a trecut sub jurisdicţia directă a Sfântului Scaun. Excelenţa Sa a subliniat, de asemenea, caracterul universal al Bisericii Catolice şi unitatea ei în jurul Păstorului Suprem, Sfântul Părinte Papa. Apoi, a îndreptat un gând de recunoştinţă faţă de episcopii, preoţii şi călugării care au construit Catedrala, şi au slujit în Arhidieceza de Bucureşti, păstorind poporul lui Dumnezeu şi lucrând cu zel apostolic în diferite opere sociale şi de educaţie. La finalul omiliei, ÎPS Aurel Percă a dat citire mesajului transmis de Papa Francisc, prin intermediul Nunţiaturii Apostolice în România: „Sfântul Părinte Papa Francisc se uneşte cu Excelenţa Voastră şi cu întreaga Arhidieceză de Bucureşti în a-i înălţa lui Dumnezeu un imn de laudă şi de recunoştinţă pentru atâtea roade de bine adunate din 5 iunie 1930, când Sanctitatea Sa Papa Pius al XI-lea, cu Bula Sollemni conventione, a ridicat-o la rang de sediu mitropolitan. În amintirea Vizite Sale Apostolice de neuitat, de anul trecut, El vă doreşte ca, din celebrarea de astăzi a celei de a 90-a aniversări a creării Mitropoliei de Bucureşti, să izvorască o reînnoită angajare de adeziune la Cristos şi de aprofundare a sentimentului de apartenenţă la Biserica Universală. Papa Francisc îi invită pe credincioşi să adreseze o rugăciune specială Sfântului Iosif, Patronul Catedralei, încredinţându-i lui preocupările şi necesităţile proprii, mai ales în aceste timpuri, în care omenirea este greu încercată de grava criză sanitară Covid-19. Arătând apropierea sa spirituală, Sfântul Părinte vă acordă dumneavoastră, preoţilor, călugărilor şi călugăriţelor, seminariştilor şi întregului Popor credincios încredinţat grijii dumneavoastră pastorale o Binecuvântare Apostolică specială.” „Să punem pe altar toate intenţiile noastre de recunoştinţă pentru tot ceea ce a rânduit Dumnezeu, aşezăm şi dorinţele noastre viitoare şi îi recomandăm pe toţi cei care au trăit şi au trudit pe aceste meleaguri, ca să primească răsplata binemeritată în Cer”, a încheiat ÎPS Aurel, care la sfârşitul Sfintei Liturghii le-a împărţit tututor celor prezenţi, celor care au urmărit celebrarea prin internet sau Maria TV şi celor care s-au unit spiritual la acest moment special de rugăciune, binecuvântarea apostolică a Sfântului Părinte Papa Francisc. Conform unui material istoric semnat de pr. Alois Moraru şi publicat pe site-ul Diecezei de Iaşi, constituţia apostolică „Sollemni conventione” din 5 iunie 1930 venea să completeze, de fapt, Concordatul încheiat în 1929 între România şi Sfântul Scaun şi era un demers firesc după schimbările teritoriale care avuseseră loc în 1918, legiferate apoi de Tratatul de la Trianon, din 4 iunie 1920. Documentul vatican a fost redactat în şapte pagini, fiind scris de Cardinalul Andreas Franz Frühwirth, O.P. – la acea vreme cancelar în Cancelaria Apostolică, şi semnat de Cardinalii Donato Raffaele Sbarretti – secretar (echivalent pentru titlul de prefect, din zilele noastre) în Congregaţia Sfântului Oficiu, şi Luigi Sincero – secretar (la fel, prefect) al Congregaţiei vaticane pentru Bisericile Orientale, precum şi de doi protonotari apostolici. În prima parte, Constituţia apostolică stabileşte organizarea teritorială pentru diecezele de rit latin, iar în partea a doua organizarea eparhiilor greco-catolice, instituind totodată şi o Administratură Apostolică, cu reşedinţă la Gherla, pentru catolicii armeni de pe teritoriul României. De asemenea, prin această Constituţie apostolică a avut loc şi un schimb de parohii între România, Serbia, Croaţia, Slovenia, Cehoslovacia, Ungaria şi Polonia; Regiunea Bucovina a fost transferată de la Arhidieceza de Lvov la Episcopia de Iaşi; Arhiepiscopia de Bucureşti nu mai era subordonată Congregaţiei vatican „De Propaganda Fide”, ci era ridicată la rangul de Mitropolie; Episcopia Romano-Catolică din Transilvania (denumită din 22 martie 1932 Dieceza de Alba Iulia) nu mai era sufragană a Arhiepiscopiei de Kalocsa, ci a noii Mitropolii de Bucureşti; Administratura Apostolică de Timişoara era ridicată la rangul de dieceză etc. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 665, Ultimul acces: 2026-09-25 08:37:36
|
Timp total: 0.03s...
[1]:1
