HAGIA SOPHIA - INCA UN ATAC PSIHOLOGIC IMPOTRIVA CRESTINILOR

Acasă > Ştiri > Arhivă Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

HAGIA SOPHIA - INCA UN ATAC PSIHOLOGIC IMPOTRIVA CRESTINILOR

[2020-07-23]

Numim lucrul acesta nu progres, ci involuţie. Investim timp, energie, resurse financiare enorme pentru a transforma societatea globală în una mai tolerantă, în care respectul pentru confesiuni, civilizaţii şi culturi diferite devine mai pronunţat. Decretul semnat de Erdogan pe 10 iulie este o dovadă că nu facem progres în această direcţie, ci paşi decisivi înapoi. Dacă la acest gest atât de tragic adăugăm atacurile teroriste împotriva creştinilor (care mai în toată lumea sunt facute de terorişti musulmani), concluzia e şi mai tristă: suntem ţinta unui genocid calculat, sistematic şi bine programat. Un genocid lent, mai mult sau mai puţin tacit, mai mult sau mai puţin agresiv, mai mult sau mai puţin deschis.

În 2020, China persecuta creştinii mai mult ca oricând din anii 1970 încoace, anarhiştii anului 2020 atacă mai mult ca oricând bisericile şi simbolurile creştine amplasate în spaţiul public în America, iar teroriştii Boko Haram şi alţii atacă şi ucid mai mulţi creştini în 2020 în Nigeria, Niger, Mali, Congo, Mozambique, Tanzania, Uganda etc. ca oricând. Să fie asta doar o coincidenţă?

Politica lui Erdogan

E posibil ca Erdogan să se fi folosit, ori, îndrăznesc să spun, inspirat în acţiunea lui, de evenimentele acestea atât de tragice pentru creştinism care s-au petrecut în doar ultimele 3 ori 4 luni? Occidentul tace, fiind paralizat de coronavirus, colapsul economic, anarhie, un simţământ al vinovăţiei în raport cu trecutul. Nu se aud voci care să condamne Turcia şi pe Erdogan. Critică, da, dar cuvinte de dezaprobare categorică, nu. Casa Albă a ales tăcerea. Rusia a fost mai vocală. Presa europeană a fost critică, dar Uniunea Europeană a ales şi ea tăcerea.

Urmărim zilnic declaraţiile relevante care parvin din Parlamentul European, dar nu se spune nimic la adresa Hagiei Sophia. Subiectul favorit rămâne Polonia catolică şi atacurile susţinute împotriva polonezilor şi a lui Duda. Parlamentul European e critic la adresa Turciei doar când critică politica lui Erdogan privind "minorităţile sexuale".

Să nu ne înşelăm: acţiunea lui Erdogan este un act de agresiune psihologică la adresa tuturor creştinilor. A fost un act deloc necesar din partea lui având în vedere că în Istanbul există peste 3.000 de moschei, multe dintre ele foste biserici creştine. Erdogan şi-a ales cu grijă ţinta, ţinând să ofenseze mai mult de o treime din populaţia planetei.

Gestul lui, însă, este şi un atac frontal la adresa creştinilor ortodocşi. Este şi o crimă împotriva civilizaţiei europene creştine. Timp de 900 de ani acest simbol al creştinismului a stat la încrucişarea drumurilor istoriei, a civilizaţiilor, a diferitelor curente creştine. Este un simbol cu care s-au identificat miliarde de creştini de-a lungul celor 2000 de ani de creştinism. Anual, milioane de persoane, în marea lor majoritate creştini, vizitează Hagia Sohpia.

Există, însă, ceva şi mai simbolic dincolo de acest act negândit a lui Erdogan de agresiune psihologică? Greu de spus, dar ne dă de gândit. Anul trecut, creştinismul a pierdut un alt simbol unic: Notre Dame. A fost un simbol universal pentru întreaga omenire, nu doar creştini. Iar anul acesta suntem confruntaţi cu o altă pierdere la fel de mare, dureroasa şi tragica Hagia Sophia. Ne întrebam, la ce ne-am putem aştepta anul viitor? La un alt act agresiv împotriva creştinismului cu o valoare simbolică la fel de semnificativă?

Hagia Sophia – extinderea genocidului creştinilor?

In 30 de ani, între 1894 şi 1924, Turcia a exterminat aproape 2 milioane de creştini: creştinii pontici, creştinii din insulele ionice, creştinii asirieni şi creştinii armeni, cazul celor din urmă fiind foarte bine cunoscut. Aceste date statistice, istoricul masacrului şi motivaţiile sultanilor sunt temele majore abordate în The Thirty-Year Genocide: Turkey's Destruction of Its Christian Minorities, 1894-1924 / Genocidul de 30 de ani: Distrugerea minorităţilor creştine din Turcia, 1894 - 1924 [Recenzie: https://spectator.us/turkey-nation-annihilated-christians/] Autorii cărţii sunt Benny Morris şi Dror Ze'evi şi a fost publicată anul trecut.

În opinia autorilor, "there would not be a Turkish nation without the destruction of its Christian people" ("nu ar exista o naţiune turcă fără distrugerea minorităţilor ei creştine"). În acele timpuri, creştinii erau priviţi ca inamici interni, agenţi ai marilor puteri (creştine) de atunci.

Să fie ultima manevră a lui Erdogan, în speţă transformarea unui simbol sacru al creştinismului în moschee, parte a acestui plan? După 1924, creştinismul practic a dispărut din Turcia. Acum doi sau trei ani Turcia a aprobat construirea primei biserici (ortodoxe) în Turcia după 1924, adică în aproape un secol. Misionarii străini, în special americani, întâmpină dificultăţi serioase încercând să ajungă în Turcia, să locuiască acolo ori să misioneze pentru creştinism. Aproape în permanenţă un pastor american e arestat şi întemniţat în Turcia şi mai in permanenţă se duc tratative diplomatice între Turcia şi Statele Unite pentru eliberarea lor.

Recenta aparitie editoriala

Din nefericire, intoleranţa faţă de creştini şi politica de exterminare continuă, în Iran, Irak, Siria, Egipt etc. Iar acum, se pare, şi în Turcia, prin transformarea simbolurilor istorice creştine în moschei. Politica aceasta a început din porunca lui Mohammed cu sute de ani în urmă şi continuă. Tocmai a fost publicată o carte, luna trecuta, care constituie o cronică a eliminării creştinilor din Orientul Mijlociu. Cronica începe odată cu războiul lui Bush în Irak, acum mai bine de 15 ani, fiind scrisă de un avocat creştin american care s-a mutat în Irak după izbucnirea războiului. Din Irak, politicile de exterminare a creştinilor s-a extins în tot Orientul Mijlociu, Yemen, iar acum şi în Africa. [Recenzie: https://www.thepublicdiscourse.com/2020/07/64947/ ]

Înainte de 1453, creştinismul se extinsese într-o zonă vastă a Orientului Mijlociu şi a Africii de Nord. Odată cu apariţia pe scena istoriei a islamului, creştinismul a fost, încetul cu încetul, redus la un procent infim în Orientul Mijlociu. Istoria spune că, în 1453, când musulmanii au intrat în Hagia Sophia, au dat peste câteva sute de creştini înfricoşaţi închişi în biserică. După jumătate de mileniu, viitorul creştinismului în Turcia, cât şi în Orientul Mijlociu în general, rămâne la fel de incert ca atunci.

Intuiţia ne spune că Erdogan a dat tonul, iar ceea ce el a început e posibil să se extindă şi în alte ţări din Orientul Mijlociu unde încă există simboluri creştine de mare preţ şi însemnătate.

Există vreo şansă reala ca Occidentul să intervină să restaureze status quoul? Ne îndoim. Cunoaştem cu toţii precedentul tragic, petrecut în inima Europei acum un sfert de secol, când Europa a forţat Serbia să-şi abandoneze unele din cele mai preţioase simboluri creştine în favoarea musulmanilor din Kosovo.

Sursa: www.alianta-familiilor.ro

Contor Accesări: 893, Ultimul acces: 2026-06-12 02:13:08

Timp total: 0.03s...

[]:1