Târgovişte: Descoperiri arheologice în timpul lucrărilor de restaurare la Mănăstirea Viforâta - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

Târgovişte: Descoperiri arheologice în timpul lucrărilor de restaurare la Mănăstirea Viforâta

[2020-07-24]
de Sorin Ioniţe

În urma vizitei de vineri a IPS Nifon la Mănăstirea Viforâta, Arhiepiscopia Târgoviştei informează că sub actuala biserică a mănăstirii au fost descoperite vestigiile a două vechi lăcaşe de cult.
© Arhiepiscopia Târgoviştei
În paralel cu lucrările de restaurare care au loc la mănăstire, specialişti ai Complexului Naţional Muzeal Curtea Domnească din Târgovişte efectuează cercetări arheologice.
Aceştia au semnalat că în partea de sud a actualului lăcaş, există vestigiile foarte bine păstrate ale altor două sfinte lăcaşe, mai vechi, ceea ce reprezintă o noutate pentru ambientul arheologic naţional.
Prima biserică descoperită, se estimează a fi, cel mai probabil, de la sfârşitul secolului al XV-lea, şi de la aceasta s-au găsit pavaje foarte bine conservate, iar cea de a doua, de la jumătatea secolului al XVII-lea. Pe lângă cele două lăcaşe de cult au fost descoperite şi numeroase morminte monahale.
Lucrările de restaurare şi consolidare de la Mănăstirea Viforâta se desfăşoară prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 5, Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural. 5.1. Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural/ Impulsionarea dezvoltării locale prin conservarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural şi a identităţii culturale.
Mănăstirea de maici din satul Viforâta a fost ctitorită de Vlad Înecatul, domnul Ţării Româneşti între 1530-1532. A trecut prin restaurări efectuate de voievozii Radu Mihnea (1611-1616) şi Matei Basarab (1632-1654). În 1712-1713, mănăstirea a fost refăcută prin ctitoria doamnei Maria Brâncoveanu. A fost afectată de mai multe cutremure.
După un cutremur din 1802 a fost din nou rezidită de Nicolae, „logofătul” Mitropoliei din Bucureşti şi de stareţa Iustina. Ultima restaurare a avut loc în 1990.
Este remarcabilă catapeteasma bisericii realizată în stil baroc de sculptorul român de origine germană Karl Stork. Aceasta se află în restaurare împreună cu mai multe icoane vechi.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 557, Ultimul acces: 2026-06-17 08:16:01