Reacţii la transformarea Bazilicii Hagia Sophia într-o moschee (III)[2020-08-03]În pofida tuturor protestelor internaţionale, nu s-a putut face nimic: la 24 iulie, marea Bazilică „Hagia Sophia” din Istanbul a găzduit prima vineri de rugăciune musulmană, după ce a fost declarată oficial moschee. Pe paviment au fost întinse mari covoare pentru rugăciune, în timp ce icoanele strălucitoare din edificiu au fost acoperite, provizoriu, cu perdele pentru că imaginile sunt interzise în moschei. La inaugurare au participat peste o mie de invitaţi. În exteriorul edificiului s-a aflat o mare desfăşurare de poliţie. Redăm ultima parte din ampla analiză publicată de Settimananews şi tradusă de pr. Mihai Pătraşcu pentru InfoSapientia.ro.La 2 iulie, un tribunal turc a stabilit că transformarea lui Hagia Sophia din moschee în muzeu în 1934 a fost ilegală. Decizia a fost anunţată la 10 iulie şi Erdogan a anunţat imediat că Hagia Sophia va fi retransformată într-o moschee. Erdogan a făcut anunţul într-un discurs lung plin de referinţe istorice, geografice şi religioase la vechea lume islamică, legând retransformarea „Sfânta Sofia” cu o „renaştere islamică” mult mai amplă. În discursul său, a prezis că retransformarea lui Hagia Sophia va prevesti eliberarea moscheii al-Aqsa de pe Muntele Templului în vechea cetate Ierusalim, al treilea loc cel mai Sfânt al islamului. Dr. Elizabeth Prodromou, fost vicepreşedinte al Comisiei americane pentru libertatea religioasă internaţională, a declarat la CNA la 17 iulie că discursul preşedintelui turc tindea să „justifice ceea ce el considera ca un soi de destin religios şi chiar un model geopolitic prin revizionismul şi expansionismul Turciei”. Erdogan a ales înadins aceste „figuri istorice” pentru a promova profunzimea istoriei Turciei şi „a include triburile turceşti din Asia centrală în imperiul otoman”. A fost un discurs – a comentat Prodromou – „care anunţa eliberarea întregii lumi musulmane”. Liderii creştini şi politicieni din toată lumea au condamnat decizia de a retransforma Hagia Sophia. Pentru aceasta, conducătorii ortodocşi şi catolici au declarat ziua de 24 iulie o zi de doliu. National Awakening Party indonezian a afirmat că „declaraţiile lui Erdogan au fost primite imediat cu bucurie de Fraţii Musulmani, de Iran şi de o vastă gamă de supremaţii islamice din toată lumea, inclusiv musulmanii indonezieni care încearcă să transforme Republica multireligioasă şi pluralistă a Indoneziei într-un stat islamic sau califat”. „Lumea islamică – afirmă partidul indonezian – se află în mijlocul unei crize care se metastazează rapid, fără nici un semn evident de retragere. Printre manifestările cele mai evidente ale acestei crize sunt conflictele brutale care se înteţesc într-o vastă zonă de teritoriu locuită de musulmani, din Africa şi din Orientul Mijlociu până la graniţele Indiei; o turbulenţă socială care se răspândeşte în toată lumea musulmană; răspândirea necontrolată a extremismului religios şi a terorii; şi un val crescând de islamofobie în rândul populaţiilor non-musulmane, ca răspuns direct la aceste dezvoltări”. Această criză a provocat probleme umanitare în multe părţi ale lumii şi a mărit radicalismul militant islamic. „În mijlocul acestor circumstanţe – a subliniat tot National Awakening Party – este culmea iresponsabilităţii a lui Recep Erdogan să inflameze ulterior sentimentele musulmanilor pentru a realiza agenda sa politică internă şi pentru a acoperi încălcarea normelor internaţionale – cu extragerea gazelor naturale în apele teritoriale ale Ciprului şi Greciei; cu susţinerea lui al-Nusra (un grup afiliat la al-Qaeda) în Sira; şi intervenind în conflictul libian în numele guvernului ad interim aflat în mâinile islamiştilor – în tentativa de a întări puterea regională turcă şi de a afirma drepturile sale maritime în Mediterana orientală”. National Awakening Party a fost fondat în Indonezia în 1999 şi deţine 47 din cele 566 de locuri în camera legislativă inferioară a ţării. În general este considerat un partid de centru, aliniat cu partidele creştine democratice de centru din Europa. Săptămâna trecută, şeicul indonezian, Yahya Chelil Staquf, lider al celei mai mari organizaţii musulmane independente din lume, a afirmat că toate „campaniile de ucidere în masă, evacuările şi teroarea ameninţă să rupă legăturile de încredere deja grav uzate care fac posibilă o viaţă de convieţuire între musulmani şi non-musulmani”. Staquf este secretarul general al Nahdlatul Ulama în Indonezia, cea mai mare organizaţie musulmană din lume cu peste 90 de milioane de adepţi. Este şi co-fondator al unei mişcări globale care promovează un „islam umanitar”, care se distanţează de ideile unui califat, de legea Sharia şi de opinia despre aşa-numiţii „kafir” sau necredincioşi. Într-un discurs public din 7 iulie, a invitat la „o strategie globală pentru a-l dezvolta o nouă ortodoxie islamică aptă să reflecte circumstanţele reale ale lumii moderne în care musulmanii trebuie să trăiască şi să practice credinţa lor”. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 649, Ultimul acces: 2026-06-12 14:09:12
|
Timp total: 0.04s...
[]:1