Reacţii la transformarea Bazilicii Hagia Sophia într-o moschee (II)

Acasă > Ştiri > Arhivă Ştiri

Timp stanga: 0.04s...

Ştiri şi Evenimente

Reacţii la transformarea Bazilicii Hagia Sophia într-o moschee (II)

[2020-08-01]

În pofida tuturor protestelor internaţionale, nu s-a putut face nimic: la 24 iulie, marea Bazilică „Hagia Sophia” din Istanbul a găzduit prima vineri de rugăciune musulmană, după ce a fost declarată oficial moschee. Pe paviment au fost întinse mari covoare pentru rugăciune, în timp ce icoanele strălucitoare din edificiu au fost acoperite, provizoriu, cu perdele pentru că imaginile sunt interzise în moschei. La inaugurare au participat peste o mie de invitaţi. În exteriorul edificiului s-a aflat o mare desfăşurare de poliţie. Redăm a doua parte din ampla analiză publicată de Settimananews şi tradusă de pr. Mihai Pătraşcu pentru InfoSapientia.ro.

O demonstraţie de putere
Expertul austriac al Bisericii orientale, prof. Winkler, din Salzburg, într-un reportaj din săptămânalul Die Furche, din 23 iulie, vorbeşte despre o „politică retro” a preşedintelui turc Recep T. Erdogan, făcută evidentă de transformarea Hagiei Sophia într-o moschee. Un fapt subliniat de profesorul de patristică şi istorie a Bisericii din Salzburg (şi preşedinte al secţiunii Pro Oriente din Salzburg), prof. Dietmar W. Winkler, tot în Die Furche unde scrie: „Erdogan a pierdut ocazia de a face din Turcia o punte între est şi vest şi să facă din patrimoniul cultural mondial Hagia Sophia un semn de dialog între religii şi culturi”. Dacă ar fi fost nevoie de o altă dovadă a măsurii în care religia este „instrumentalizată politic”, preşedintele turc a „dat un semnal important cu impact mondial” cu privire la aceasta.
Conform profesorului Winkler, nu este vorba atât de o „agresiune musulmană pentru a-i umili pe creştini” cât mai degrabă de profilul politic al preşedintelui turc. În timpuri de popularitate în declin, de date economice rele, de acuze de corupţie şi slăbire a AKP, Erdogan cântă pe „tastiera demonstraţiei puterii”. Aşa cum evidenţiază reacţiile internaţionale, Hagia Sophia se adaptează foarte bine încă o dată acestui mod de a se prezenta „al unui politician de putere”. Însă Hagia Sophia, declarată „patrimoniu al umanităţii” de UNESCO, nu va dăuna probabil Turciei, pentru că, după cum afirmă experţii Bisericii orientale, Bazilica este cel mai important centru turistic de atracţie din Istanbul şi, prin urmare, este relevantă pentru economie. Şi nici nu va folosi atât de mult ca moschee pentru că acolo lângă ea se înalţă monumentala Moschee Albastră.
Erdogan – subliniază tot prof. Winkler – nu vede semnele timpurilor, pentru că transformarea lui „Sfânta Sofia” într-o moschee nu va avea succes, aşa cum (mulţi îşi doreau) ar fi fost cu redevenirea sa într-o biserică creştină. După peste 900 de ani ca una din cele mai importante biserici ale creştinismului, 480 de ani ca moschee şi 86 ca muzeu „neutru”, pasul următor ar fi fost acela de a privi la viitor. Prof. Winkler explică faptul că Hagia Sophia a fost mereu un „simbol politic”.
Împăratul Iustinian a ridicat acest edificiu impunător şi important al arhitecturii romane orientale într-o perioadă incredibil de scurtă de numai cinci ani (532-537), unul din edificiile cele mai ingenioase prin demonstraţia sa de putere şi prin aceea a următorilor împăraţi din est. Cu recucerirea Africii de Nord, a Italiei şi a unor părţi ale Spaniei, precum şi în lupta cu Persia, Iustinian a încercat să readucă imperiul roman la vechea sa splendoare. Diferitele realizări edilitare ale lui Iustinian în tot imperiul aveau să aibă la Constantinopol, capitala imperiului roman, în noul edificiu „Sfânta Sofia”, ca o „summa” a construcţiilor antice şi un rezultat de neegalat şi irepetabil.
Ţinte iresponsabile
Staff-ul agenţiei de presă americane CNA (Catholic News Agency), la 24 iulie, în coincidenţă cu inaugurarea oficială a moscheii Hagia Sophia la Istanbul, a publicat un comentariu în care explică ce anume există realmente în spatele acestei iniţiative a lui Erdogan. Este vorba de o mutare care merge mult dincolo de graniţele comunităţii musulmane turce, cu visul ambiţios al lui Erdogan de a ajunge la conducerea unei mişcări de renaştere mondială a islamului. Un vis care, cu toată probabilitatea, nu se va realiza, dar care poate atinge totuşi corzile mai sensibile ale multor musulmani în diferite părţi ale lumii şi să provoace o emotivitate răspândită, cu efecte periculoase asupra stabilităţii ordinii mondiale însăşi.
CNA citează ceea ce a declarat partidul politic musulman din Indonezia, National Awakening Party (Partidul Naţional al Trezirii), şi anume că preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, cu incitările sale la „trezirea” musulmană în lumea întreagă, ar putea să dezlănţuie o ciocnire de civilizaţii. Într-un recent tweet – afirmă agenţia – Erdogan „a făcut apel la musulmanii din toate colţurile pământului să urmeze exemplul Turciei în trezirea naţiunii islamice – Umma – aşa cum era pe larg unită sub conducerea politică şi militară a unui calif începând din secolul al VII-lea până la dizolvarea califatului otoman în 1924”.
Declaraţii recente ale preşedintelui turc – a afirmat partidul indonezian citat – „atacă ordinea internaţională bazată pe reguli precise, inflamează spiritele musulmanilor, oriunde ar locui ei în lume, şi ameninţă să reaprindă o ciocnire de civilizaţii ca aceea care a chinuit omenirea timp de circa 1300 de ani”, de-a lungul unei falii care porneşte „din Bukhara (Asia centrală) până în al-Andalus în Spania”. „Preşedintele Erdogan a apărat transformarea lui Hagia Sophia în moschee citând dreptul Turciei, ca stat naţional suveran, să facă tot ceea ce vrea cu fosta catedrală creştină ortodoxă; efectele invitaţiei preşedintelui la o trezire islamică „merg cu mult dincolo de graniţele Turciei şi ameninţă naţiuni cu majoritate musulmană şi non-musulmană din lumea întreagă”. Hagia Sophia, biserica „Sfânta Înţelepciune” – explică partidul indonezian -, a fost construită în 537 şi a fost Catedrala Patriarhului de Constantinopol. A rămas o perioadă lungă cel mai mare edificiu cunoscut în lume şi cea mai mare biserică creştină.

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 615, Ultimul acces: 2026-06-12 13:04:12

Timp total: 0.05s...

[]:1