Reacţii la transformarea Bazilicii Hagia Sophia într-o moschee (I)

Acasă > Ştiri > Arhivă Ştiri

Timp stanga: 0.04s...

Ştiri şi Evenimente

Reacţii la transformarea Bazilicii Hagia Sophia într-o moschee (I)

[2020-07-31]

În pofida tuturor protestelor internaţionale, nu s-a putut face nimic: la 24 iulie, marea Bazilică „Hagia Sophia” din Istanbul a găzduit prima vineri de rugăciune musulmană, după ce a fost declarată oficial moschee. Pe paviment au fost întinse mari covoare pentru rugăciune, în timp ce icoanele strălucitoare din edificiu au fost acoperite, provizoriu, cu perdele pentru că imaginile sunt interzise în moschei. La inaugurare au participat peste o mie de invitaţi. În exteriorul edificiului s-a aflat o mare desfăşurare de poliţie. Redăm prima parte din ampla analiză publicată de Settimananews şi tradusă de pr. Mihai Pătraşcu pentru InfoSapientia.ro.

Dubla strategie a lui Erdogan
Edificiul, a spus cu puţine zile înainte preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a fost eliberat în sfârşit de „lanţurile sclaviei”: „a transforma Hagia Sophia într-o moschee – a adăugat el – după ce a fost timp de 86 de ani un muzeu, este un drept mai mult decât natural al naţiunii noastre”. Diferiţi experţi turci au considerat de mult timp imposibil pentru Erdogan să facă acest pas. De fapt, edificiul are o valoare prea simbolică şi prea mare a fost afrontul făcut împotriva creştinilor şi împotriva partenerilor internaţionali. Însă – scrie Christoph Schmidt (KNA, 24 iulie) – lui Erdogan nu i-a păsat, aşa cum a făcut cu ocazia aventurilor sale în politica externă în Siria, Irak şi Libia.
Conform unui sondaj, 70% dintre turci ar fi fost de acord cu el. Insistând încontinuu pe „suveranitatea naţională”, el a dorit în definitiv să sublinieze dreptul celui mai puternic, printr-o politică de putere simbolică mai potrivită, după stilul secolelor precedente: Bazilica, sfinţită în 537, a fost un trofeu al victoriei otomanilor care, în 1453, au cucerit oraşul bizantin Constantinopol, după masacre sângeroase, şi biserica a fost transformată într-o moschee. Fondatorul Republicii Turcia, Mustafa Kemal „Ataturk”, a transformat-o în 1934 într-un muzeu. Acum Erdogan a retransformat-o în moschee, adică într-o casă de rugăciune, voind în acest mod să sublinieze triumful asupra laicismului kemalist cu o profundă re-islamizare a Turciei. Data aleasă pentru inaugurare, 24 iulie, nu a fost întâmplătoare: de fapt, în această zi, în 1923, după primul război mondial, puterile europene, în Tratatul de la Lausanne, au trasat noile graniţe geografice ale Turciei; aceasta presupunea, printre altele, evacuarea celei mai mari părţi a creştinilor ortodocşi în Grecia şi a musulmanilor din Grecia în Turcia. „Pentru convieţuirea între religii – scrie Christoph Schmidt – ziua de 24 iulie este o aniversare neagră”.
Indignarea politicii internaţionale şi a reprezentanţilor Bisericilor, după această decizie, a fost clară. Responsabilul cu politica externă a Uniunii Europene, Josep Borrell, a amintit Turciei de angajamentele sale interreligioase şi culturale. Şi Departamentul de Stat american a exprimat toată dezamăgirea sa. Conducătorul ortodocşilor din Grecia, Arhiepiscopul Hieronymos, l-a acuzat pe Erdogan că „instrumentalizează religia”. Şi Patriarhia de Moscova a exprimat proteste energice. În această alegere, guvernul turc urmăreşte o dublă strategie. Pe de o parte, proclamă că Hagia Sophia rămâne absolut deschisă pentru toţi: credincioşi, necredincioşi, musulmani, creştini şi budişti, precum şi Papei. Pe de altă parte, are prezent electoratul său, într-o ţară care trece printr-o criză economică profundă. Însă nu toţi sunt entuziaşti în Turcia, de fapt Erdogan are şi numeroşi duşmani. Numai purtătorii de cuvânt islamişti şi Hamas s-au grăbit să îi manifeste sprijinul lor.
Critici din lumea creştină
Sunt numeroase criticile în lumea creştină. Între acestea se înregistrează reacţia fostului preşedinte al Bisericii evanghelice germane, Margot Käßmann care în Bild am Sonntag a scris: „Jocurile politice tactice ale unui preşedinte care vrea să impresioneze musulmanii conservatori sunt caraghioase. După 85 de ani Hagia Sophia este abuzată pentru a demonstra puterea şi a semăna discordie. Erdogan vorbeşte chiar despre o «înviere», în realitate este o provocare ţintită.” Käßmann a adăugat: „Sophia este un termen grec care înseamnă Înţelepciune. Dacă Erdogan ar fi un şef de stat înţelept ar încerca să reconcilieze şi nu să dezbine.” Käßmann se teme că Hagia Sophia va deveni un simbol de excludere în sensul că Erdogan distruge „un simbol de convieţuire paşnică între creştinism şi islam”.
Cardinalul Schönborn, de puţin timp Arhiepiscop emerit de Viena, scriind la 18 iulie în rubrica sa din săptămânalul austriac Heute (Azi), a afirmat că visează ca Hagia Sophia „să devină un centru de întâlnire între religii”. După ce a amintit bogata istorie a Bazilicii definind-o „o bijuterie incomparabilă în inima Istanbulului”, a concluzionat: „Ar fi o victorie şi o binecuvântare pentru toţi”. Comisia episcopală a UE s-a declarat preocupată pentru transformarea Bazilicii „Sfânta Sofia” într-o moschee. Iniţiativa a pus Turcia în afara Europei şi a reprezentat „o lovitură dură pentru Biserica ortodoxă şi dialogul interreligios”. A declarat aceasta la Bruxelles secretarul general al COMECE, Manuel Barrios Prieto. Turcia are o „problemă serioasă” în acest domeniu – a afirmat el – citând un raport al Comisiei Europene din 2019.
Conform Conferinţei Bisericilor Europene (CEC), această acţiune ar putea oferi un „teren fertil” pentru ura şi violenţa religioasă. Şi Papa Francisc, duminică 12 iulie, după rugăciunea Angelus în Piaţa „Sfântul Petru”, a afirmat că simte „mare durere”, gândindu-se la ceea ce se întâmpla la Istanbul.
Reacţiile printre musulmani
Reacţii negative au avut loc şi printre musulmani. Preşedintele Comunităţii islamice din Austria (IGGÖ), Ümit Vural, a declarat într-un comentariu din cotidianul Der Standard că el consideră Hagia Sophia ca loc de rugăciune şi ca semn unde pot să crească „împreună culturile noastre”. În linie de principiu – a subliniat el – credincioşii din toate religiile ar trebui să fie mulţumiţi că edificiul redevine un loc de cult şi de rugăciune. Însă a-l clasifica numai ca moschee „nu face dreptate istoriei Hagiei Sophia. Această biserică era anterior fie biserică fie moschee, pentru a face să crească împreună cercurile noastre culturale printr-o folosire comună şi să se evite astfel excluderea şi conflictele”. Schimbarea petrecută – a subliniat Vural – a folosit în schimb pentru a alimenta un resentiment anti-turc şi anti-islamic.
Foarte dur şi studiosul musulman Mouhanad Khorchide, care a subliniat forţa simbolică a edificiului. „Din exterior – a spus el într-un interviu la Deutschlandfunk – pare o operaţiune religioasă”. În realitate, religia este folosită pentru a demonstra puterea. În afară de aceasta spune el: „Eu, în numele islamului pot să îi umilesc simbolic pe creştini”. În acest mod se creează, pe de o parte, o dezbinare în islam şi, pe de altă parte, este consolidată „o imagine ostilă faţă de creştinism şi faţă de Occident”. Aceasta este – după părerea sa – faţa islamului politic: „Pretenţiile sale de putere, care încearcă să se legitimeze în numele a ceea ce este sacru, au loc în dauna spiritualităţii islamului şi a dimensiunilor sale etice”. Avem nevoie – a adăugat el – de gesturi de recunoaştere şi de stimă din partea altora. „Însă preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan este unul care creează dezbinări”. În cartea sa publicată recent – Falşii avocaţi ai lui Dumnezeu – Trădarea islamului – Khorchide scrie că „este necesar să se interpreteze în manieră nouă Coranul şi tradiţiilor profeţilor şi să se întărească interpretările filantropice ale islamului”.
Şi unii teologi liberali musulmani din Turcia s-au opus public reutilizării lui Hagia Sophia ca moschee. Au definit-o fără ocolişuri o „eroare gravă şi ireparabilă”. Asta afirmă o notă distribuită de cotidianul turc Cumhuriyet (ediţia online, 22 iulie). Alegerea – susţin ei – îi va ofensa nu numai pe musulmani, ci va da impuls islamofobiei şi va trimite un mesaj greşit islamiştilor radicali. Autorii apelului sunt Nazif Ay, Mehmet Ali Öz şi Yusuf Dülger, numiţi teologi „kemalişti” cu referinţă la fondatorul Turciei laice moderne. Reînnoita transformare a fostei biserici imperiale bizantine – afirmă ei – este în contrast cu valorile de toleranţă şi de pace în islam. Autorii se referă la decizia califului Omar (634-644) de a nu se ruga în biserica creştină de la Sfântul Mormânt din Ierusalimul cucerit, în aşa fel încât musulmanii să nu poată revendica după aceea acel loc.
Teologii se opun expres şi legitimării re-dedicării lui „Sfânta Sofia” amintind cazul moscheii omayyade din Cordoba, în Spania. Moscheea-Catedrala din Cordoba era la origine o biserică creştină vizigotă şi a fost transformată în moschee în 784 de membri ai dinastiei omayyade Al-Andalus, care acoperea cea mai mare parte a peninsulei iberice. A fost retransformată în biserică în 1236 în timpul recuceririi iniţiate de regatele creştine din Spania. Astăzi Catedrala este biserică şi muzeu catolice. Aşa cum pierderea Bazilicii „Sfânta Sofia”, simbol al declinului civilizaţiei pentru creştinii ortodocşi, moscheea-Catedrala din Cordoba este astăzi simbol al pierderii civilizaţiei islamice şi rămâne astăzi un izvor de resentiment pentru musulmani.

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 590, Ultimul acces: 2026-06-10 17:47:58

Timp total: 0.05s...

[]:1