Biserici pictate de Sfântul Pafnutie-Pârvu Zugravul

Acasă > Ştiri > Arhivă Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Biserici pictate de Sfântul Pafnutie-Pârvu Zugravul

[2020-08-07]

de Sorin Ioniţe

Cuviosul Pafnutie – Pârvu, iconarul de la Robaia, a fost recunoscut drept cel mai mare pictor bisericesc român al epocii cantacuzine şi brâncoveneşti, întemeietor şi dascăl al unei şcoli de iconografie bizantină cu specific naţional, dar şi ca un mare trăitor al Ortodoxiei româneşti.
Luând aminte la viaţa virtuoasă, la trăirea şi lucrarea Cuviosului Pafnutie, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut în rândul sfinţilor, în anul 2017, an închinat iconarilor şi pictorilor bisericeşti, rânduindu-i zi de pomenire în data de 7 august.
1. Biserica din Filipeştii de Pădure
Locul unde se păstrează în prezent cea mai mare suprafaţă pictată de Sfântul Pafnutie-Pârvu Zugravul este Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi” satul Filipeştii de Pădure, în judeţul Prahova.
Biserica Sfintii Trei Ierarhi - Filipestii de Padure
Sursă foto: crestinortodox.ro
Aşezarea este legată de istoria marii familii boiereşti a Cantacuzinilor, cu rădăcini imperiale bizantine. În această localitate, la 1688, anul în care Constantin Brâncoveanu urca pe tronul Ţării Româneşti, Doamna Bălaşa, soţia marelui agă Matei Cantacuzino, împreună cu fiul său, spătarul Toma Cantacuzino, şi soţia acestuia, Maria, ridică o Biserica „Sf. Trei Ierarhi”.
Lăcaşul are o formă de cruce, cu o singură turlă deasupra naosului, cu cele trei încăperi, altar, naos şi pronaos, separate de coloane. Intrarea în biserică se face printr-un pridvor poligonal, ca şi absida altarului, flancat de opt stâlpi, care în partea superioară susţin un cat format tot de coloane, cu rol de clopotniţă.
În scara clopotniţei se află un autoportret al sfântului Pafnutie. Pictura bisericii şi icoanele de pe catapeteasma sculptată în stil renascentist şi baroc îi sunt atribuite marelui zugrav.
Foto credit: Ziarul Lumina
Frumuseţea picturii bisericii Cantacuzinilor de la Filipeştii de Pădure i-a determinat pe unii critici de artă să o denumească „Voroneţul Ţării Româneşti”.
2. Biserica Mănăstirii Aninoasa
După biserica de la Filipeştii de Pădure, Biserica Mănăstirii Aninoasa păstrează cele mai întinse porţiuni zugrăvite de Pârvu Mutu.
Mănăstirea Aninoasa
Sursă foto: zigzagprinromania.com
„Biserica a fost construită în 1677 de către aga Tudoran Vlădescu, urmând să fie o biserică de curte. Însă în anul în care s-a pus temelia, soţia agăi, Alexandra Vlădescu, a trecut la cele veşnice şi a fost înmormântată în pronaosul bisericii. După acest eveniment, Tudoran Vlădescu se călugăreşte şi donează mănăstirii întreaga sa avere”, spune maica Cecilia, ghidul mănăstirii.
Soarta aşezământului nu a fost mereu una fericită, a explicat pentru Ziarul Lumina maica Cecilia. Chiar dacă iniţial avea metocuri în şapte judeţe, nenumărate moşii şi o avere impresionantă, legea secularizării averilor mănăstireşti a dus-o în pragul sărăciei, ajungând ca porţile acesteia să fie închise după drasticele măsuri ale lui Alexandru Ioan Cuza.
După ce mănăstirea a fost închisă, biserica a fost transformată în biserică de mir, iar în clădirile anexe a funcţionat un post de jandarmi. Ulterior, clădirile au fost folosite ca depozite pentru CAP-ul din comună. După 1989 s-a pus problema revenirii la statutul iniţial, de mănăstire, lucrul acesta definitivându-se abia în anul 2001.
Sursă foto: zigzagprinromania.com
3. Biserica din Măgureni
Biserica „Sfânta Treime” este fostul paraclis al curţii boiereşti din Măgureni, judeţul Prahova. Lăcaşul de cult păstrează parţial pictura originală, realizată de Sfântul Pafnutie între 1693 şi 1694.
În naos, pe partea dreaptă, se află reprezentarea foarte realistă a Sfântului Constantin Brâncoveanu cu cei 4 fii ai săi, realizată tot de celebrul zugrav, Sfântul Pafnutie-Pârvu. Faptul că această pictură se află în biserica ctitorită de vărul său, Pârvu Măgureanu, dovedeşte relaţiile strânse şi prezenţa lui Constantin Brâncoveanu în familia cantacuzinilor de la Măgureni.
Biserica are cel mai complet tablou votiv al cantacuzinilor. Această galerie de portrete a fost realizată pe doi pereţi din naos şi pronaos şi înfăţişează 60 de cantacuzini din Muntenia.
Sursă foto: satulbanului.ro
Ca şi la Filipeştii de Pădure, pe scara ce duce la clopotniţă se găseşte şi portretul Sfântului Pafnutie-Pârvu, singurul autoportret în care apare însoţit de soţia sa.
În timpul cutremurului din 1838 turla şi tavanul bisericii au căzut, iar după refacere, biserica a fost rezugrăvită integral prin grija lui Iordache Cantacuzino. Cu ocazia reparaţiilor din 1916-1925, pictura originală a lui Pârvu Mutu a fost scoasă la lumină prin spălarea picturii mai noi.
4. Biserica fostului schit Lespezi
Biserica „Sfânta Treime” a fostului schit Lespezi, actualmente biserică parohială, este considerată a fi prima lucrare în frescă a renumitului artist, Sfântul Pafnutie. El ar fi lucrat la pictura schitului ctitorit de cantacuzini în perioada 1687 şi 1693.
Sursă foto: protoieriacampina.ro
Nu se cunosc foarte multe detalii despre această ctitorie întrucât documentele au fost duse în apropiere, la Mănăstirea Poiana, iar acestea au dispărut în anul 1788, când turcii au dat foc aşezământului, în timpul războiului ruso-turo-austriac (1787-1791).
Întregul ansambl arhitectural medieval al fostului schit Lespezi se află în restaurare din 2018.
Sursă foto: buceginatura2000.com
5. Biserica Mănăstirii Sinaia
Supranumită şi „Catedrala Carpaţilor”, Biserica „Adormirea Maicii Domnului” a Mănăstirii Sinaia a fost ctitorită de Spătarul Mihail Cantacuzino în 1690.
Foto credit: Ziarul Lumina
Biserica veche este construită în stilul brâncovenesc, iar portalul ei este sculptat, având în dreapta pe Moise cu Tablele Legii şi în stânga pe fratele lui, Aaron, cu toiagul înfrunzit. Pictura din pridvor şi naos este cea originală, a lui Pârvu Mutu Zugravul, care în pronaos l-a zugrăvit pe ctitor, înconjurat de cei optsprezece copii.
Sursă foto: obiectivortodox.wordpress.com
6. Biserica Mănăstirii Mamu
Mănăstirea Mamu se află în satul Stăneşti-Lunca din comuna Lungeşti, judeţul Vâlcea. A fost zidită între anii 1695-1696, de Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu şi lucrată în frescă de Sfântul Pafnutie.
Foto credit: Arhiepiscopia Râmnicului
Vezi mai multe detalii despre istoricul mănăstirii pe site-ul oficial al Arhiepiscopiei Râmnicului.
7. Biserica Schitului Berca
Schitul „Sfinţii Arhangheli” – Berca a fost ctitorit de stolnicul Mihalcea Cândescu şi soţia sa – Alexandrina Cantacuzino, în anul 1694.
Schitul Berca. Foto credit: Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei
În perioada 1984-1987, Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” a fost consolidată, iar pictura actuală (care a înlocuit-o pe cea originală realizată de cunoscutul zugrav Pârvu Mutu) este opera conducătorului şcolii de zugravi de la Buzău – pitarul Nicolae Teodorescu, de curând fiind restaurată parţial de pictorul Ion Chiriac.
Tablou votiv (pictorul Pârvu Mutu şi soţia sa) – în biserica Schitului Berca. Foto credit: Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei
Între bisericile pictate de Sfântul Pafnutie-Pârvu Zugravul se numără şi mănăstirile Cotroceni (Bucureşti), Mărgineni (azi penitenciar, com. I. L. Caragiale, jud. Dâmboviţa), Colţea (Bucureşti), Schitul Poiana (com. Poiana Câmpina, jud. Prahova) şi Bordeşti (jud. Vrancea), bisericia de mir de la Călineşti (com. Floreşti, jud. Prahova), biserica Adormirea Maicii Domnului, din Râmnicu Sărat (jud. Buzău) şi biserica de la Fundenii Doamnei (com. Dobroeşti, jud. Ilfov), precum şi biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti.
Fotografie reprezentativă: Cel mai reuşit autoportret al lui Pârvu Mutu, zugrăvit în biserica mănăstirii din Bordeşti, judeţul Vrancea, în anul 1700. Fragmentul de frescă a fost detaşat din ansamblul aflat într-o avansată stare de degradare la începutul anilor 1960 şi aşezat în Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti. ©Ziarul Lumina
*O parte dintre informaţii au fost preluate din albumul „Sfântul Cuvios Pafnutie-Pârvu Zugravul: tradiţie şi modernitate în arta brâncovenească”, disponibil în Librăria Cărţilor Bisericeşti.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 604, Ultimul acces: 2026-06-16 14:42:47

Timp total: 0.03s...

[]:1