Ioan Aurel Pop: Românii speră într-un viitor mai bun, prin întărirea în credinţă şi încrederea în Biserică

Acasă > Ştiri > Arhivă Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Ioan Aurel Pop: Românii speră într-un viitor mai bun, prin întărirea în credinţă şi încrederea în Biserică

[2020-08-12]

de Ştefana Totorcea

Preşedintele Academiei afirmă, într-un interviu pentru Q Magazine, că românii, spre deosebire de alte popoare europene, continuă să creadă în Dumnezeu, iar conducătorii lor ar trebui să ia decizii care respectă acest ethos. „Astăzi, românii, cu preoţii şi cu praporii în frunte, au reuşit să scape de dictatură şi speră într-un viitor mai bun, prin întărirea lor întru credinţă şi prin încrederea în Biserică”, spune el.
„Mulţi români ştiu să asculte smeriţi o priceasnă, să cânte mai multe colinde decât alţii, să spună cu smerenie «Hristos a înviat!», să facă «veşnica pomenire» a morţilor, să plângă, seara, la lumina candelei, după morţii şi viii lor, aflaţi departe, prea departe. Nu am văzut popoare occidentale să facă la fel”, remarcă istoricul.
„Se cunună religios, se închină în biserici, îşi botează copiii, se mărturisesc, practică cultul morţilor. Românii îşi sfinţesc casele, maşinile, alte bunuri şi chiar animalele; ţin mai multe sărbători de peste an decât alţii; îşi urează de ziua numelui «La mulţi ani!»”
„Se poate obiecta că nu este vorba aici despre chestiuni de esenţă, dar, indiferent dacă sunt sau nu, ele jalonează vieţile oamenilor”, spune Preşedintele Academiei.
Credinţa şi Biserica, factori civilizatori
Din credinţa oamenilor şi implicarea Bisericii au rezultat instituţii statale care au la bază ethosul filantropic creştin: spitalele, şcolile şi universităţile.
„Biserica a fost peste tot în Europa medievală «patroana» culturii. Chiar universităţile din Occident au fost creaţia Bisericii şi a credinţei”, spune Preşedintele Academiei. „Fondatorul învăţământului în limba română de la «Sfântul Sava», considerat şi părintele Politehnicii bucureştene, ardeleanul Gheorghe Lazăr, era arhidiacon şi misiunea şi-a îndeplinit-o pe un teren al Bisericii Ţării Româneşti”.
Astfel, „instruirea copiilor, învăţarea buchilor, cititul şi scrisul la noi nu au fost «inventate» şi susţinute de la început de stat, ci de Biserică”.
De asemenea, primul spital atestat documentar din Ţările Române a fost fondat la Suceava de Mitropolitul Anastasie Crimca în 1619, spune el, iar nenumăratele spitale cu nume de sfinţi stau mărturie pentru rolul Bisericii în fondarea instituţiilor de sănătate publică.
Implicarea Bisericii continuă: „Ştim că numai în pandemia Covid-19, Biserica Ortodoxă a făcut donaţii de peste 4 milioane de euro”, a spus Ioan-Aurel Pop.
Românii, continuatori ai romanităţii răsăritene creştine
În continuare, el explică ce reprezintă de fapt Europa creştină: românii sunt continuatorii civilizaţiei creştine a Imperiului Roman de Răsărit.
„Numele de Imperiul Bizantin este o ficţiune, o convenţie a istoricilor, stabilită cam din secolul al XVII-lea încoace. Numele oficial al statului statornicit de împăratul Constantin cel Mare cu centrul la Noua Romă la anul 330 a fost, până la căderea Constantinopolului de la 1453, acela de «Imperiul Roman»”, a explicat el.
„Singurul popor din est care a continuat în chip vizibil tradiţia romană şi sub aspect etnic [al latinităţii – n. red.] a fost poporul român”, a mai precizat academicianul. „Acest fapt s-a întâmplat sub oblăduirea Bizanţului şi apoi s-a perpetuat prin «Bizanţul după Bizanţ»”.
Astfel, Preşedintele Academiei sugerează că românii nu au nevoie să imite europenitatea occidentală actuală, din moment ce sunt moştenitorii unei europenităţi creştine autentice, cu o tradiţie de peste un mileniu.
„Faptul că civilizaţia aceasta a Imperiului Roman din răsărit nu a reuşit să se menţină drept civilizaţie-model (de succes) a Europei… este o cu totul altă chestiune. Noi, însă, locului ne ţinem: aparţinem unei civilizaţii europene de mare anvergură pe care trebuie s-o cunoaştem şi s-o studiem, nu s-o ignorăm şi s-o dispreţuim”, a mai afirmat Preşedintele Academiei.
„Cine poate să certifice că drumul Occidentului în privinţa credinţei este cel infailibil, că numai acest drum laicizant garantează succesul, prosperitatea socială, morală, spirituală?”, se întreabă el.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 569, Ultimul acces: 2026-06-13 15:17:02

Timp total: 0.03s...

[]:1