© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.05s...
Academia Română se oferă să contribuie la actualizarea Strategiei naţionale privind schimbările climatice[2020-08-21]de Ştefana TotorceaAcademia Română a publicat, la începutul lunii august, un punct de vedere în care se oferă să contribuie la actualizarea Strategiei naţionale privind schimbările climatice până în anul 2050 şi a Planului naţional de acţiune pentru implementarea ei în domeniile de interes strategic pentru România. Instituţia a luat poziţie în urma unei serii de conferinţe şi dezbateri publice organizate la iniţiativa secretarului ei general, acad. Ioan Dumitrache. Prima dezbatere a fost dedicată schimbărilor climatice în istoria Pământului, a doua impactului încălzirii globale asupra mediului şi societăţii, iar a treia soluţiilor pe care le poate oferi cercetarea ştiinţifică. Creşterea semnificativă a temperaturii medii pe planetă în ultimii 150 de ani este un fenomen real, comunică academicienii, iar acesta are impact major asupra mediului ambiant, asupra biodiversităţii şi asupra condiţiilor socio-economice. Impactul schimbărilor climatice Efectele încălzirii globale sunt: creşterea nivelului mării cu peste 3 milimetri pe an începând din 1993; dezoxigenarea apelor oceanice, care afectează hrana speciilor; modificarea curenţilor care distribuie energia termică în regiunile Oceanului Planetar; topirea calotelor glaciare din Groenlanda şi Antarctica, a gheţurilor marine din Oceanul Arctic, a gheţarilor alpini, a permafrostului (solul permanent îngheţat din zonele polare); declinul biomasei animalelor marine şi capturilor de peşte; acidifierea oceanelor, cu efecte potenţial devastatoare pentru organismele marine. Vestea bună este că, „în unele zone, care includ şi România, efectele negative ale schimbărilor climatice asupra agriculturii au fost într-o anumită măsură compensate până în prezent de efectul pozitiv al creşterii concentraţiei de bioxid de carbon, care favorizează fotosinteza”. Academicienii afirmă însă că aceste schimbări pot conduce la modificarea sau dispariţia vegetaţiei, despădurire, deşertificare, creşterea precipitaţiilor, creşterea temperaturii, secetă, reducerea biodiversităţii şi degradarea solurilor. „Încălzirea globală are un efect semnificativ asupra agriculturii şi silviculturii, sănătăţii umane, securităţii climatice, şi, în final, asupra economiei mondiale”, scriu experţii în această analiză. „Fenomenele menţionate conduc inevitabil la diminuarea resurselor alimentare în regiuni întinse de pe glob, ceea ce poate declanşa migraţii ale populaţiilor şi apariţia conflictelor sociale.” Cum poate contribui Academia la găsirea soluţiilor Pentru a răspunde la aceste provocări, Academia Română propune actualizarea Strategiei naţionale privind schimbările climatice cu extinderea perioadei până în anul 2050, precum şi a Planului naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei, exprimându-şi disponibilitatea de a contribui la noile documente. Instituţia propune creşterea rolului cercetării şi inovării în atingerea obiectivelor de mediu. În acest scop, sugerează includerea în Strategie a institutelor coordonate de Academia Română, a centrelor universitare şi a institutelor coordonate de Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice. Din colectivul de elaborare a documentului au făcut parte academicienii Cristian Hera, Nicolae Panin, Nicolae Săulescu, Nicolae Anastasiu, Dan Bălteanu, dr. Octavian Badea, membru corespondent al Academiei Române, şi dr. Valentin-Veron Toma. Au contribuit prof. Gheorghe Lăzăroiu şi prof. Mircea Oprean. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 597, Ultimul acces: 2026-06-12 22:42:03
|
Timp total: 0.05s...
[]:1
