Ioan-Aurel Pop: Şcoala despărţită complet de Biserică este una fără reper

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.06s...

Ştiri şi Evenimente

Ioan-Aurel Pop: Şcoala despărţită complet de Biserică este una fără reper

[2020-08-27]

de Ştefana Totorcea

Preşedintele Academiei Române, istoricul Ioan-Aurel Pop, a fost luni invitatul lui Cătălin Vasile, realizatorul emisiunii „Realitatea la zi” a televiziunii online Prodocens Media. Tema emisiunii a fost „Educaţia ieri şi astăzi – tradiţii şi perspective”.
Academicianul a pledat pentru îmbinarea în şcolile publice a achiziţiei de cunoştinţe cu formarea de atitudini şi valori. Iar în formarea celor din urmă familia şi Biserica au un rol crucial.
Educaţie în familie
„La noi, la români, familia a fost formată de obicei din părinţi, dar şi din bunici. Părinţii i-au învăţat aspecte practice pe copii,… iar bunicii i-au învăţat partea spirituală. De multe ori copiii învăţau dragostea de Biserică şi de Dumnezeu prin mijlocirea bunicilor”, a spus istoricul, adăugând că el a învăţat să se roage de la bunici.
„Bunicii au ştiut să ne spună care sunt valorile perpetue. De ce trebuie să avem şi curaj şi semeţie de-a lungul vieţii, dar şi smerenie. Astăzi se vorbeşte foarte puţin despre smerenie.”
„Distincţia între bine şi rău e foarte important să fie învăţată în familie”, a mai spus Ioan-Aurel Pop. „Pentru mine, prima şcoală este familia. Dumnezeu a lăsat lumea în această formă, în care familia mică sau lărgită e prima şcoală pe care copiii o văd, o înţeleg. Şi prin jocurile copilăriei se face educaţie.”
Profesorii consolidează şi virtuţi
„Şcoala normează lucrurile”, spune academicianul, adică adaugă rigoare şi specializare, dar trebuie să continue şi consolidarea virtuţilor în elevi. „Meseria de profesor e una din cele mai delicate din această lume”, pentru că misiunea lui este „de a transmite valori şi virtuţi”.
„Orice profesor care-şi îndeplineşte corect misiunea de profesor, indiferent că predă educaţie fizică sau matematică, face educaţie. Şi educaţia înseamnă tocmai transmiterea acestor valori.”
Istoricul a enumerat câteva astfel de atitudini şi valori: „Dorinţa de a face bine şi de a distinge binele de rău. Ideea solidarităţii între oameni. Ne-am obişnuit mai mult în ultima vreme cu lupta între oameni, cu critica exacerbată. Or, profesorii transmit acest simţ de echilibru, şi valorile morale pe care părinţii şi bunicii le-au sădit iniţial trebuie continuate prin şcoală”.
Biserica, o şcoală morală
Componenta moral-atitudinală a educaţiei a fost transmisă cel mai bine de Biserică. „În cadrul creştinismului, virtuţile se transmit de 2.000 de ani încoace şi prin intermediul Bisericii. Dar ele trebuie transmise şi prin intermediul Şcolii”. Motivul: „Virtuţile şi valorile sunt esenţiale pentru ceea ce eu numesc speranţa din suflete”.
„Handicapul universal este că, de la Marea Revoluţie Franceză încoace, laicizarea a încercat să despartă complet sau aproape complet Şcoala de Biserică”, a precizat academicianul, deşi, spune el, „dacă ne uităm în trecut, nu există Şcoală fără Biserică”.
„Credinţa creştină a fost un far pentru omenire în ultimele două milenii. Şi nu avem nici un motiv să credem că societatea s-ar fi putut dezvolta la nivelul de astăzi fără existenţa acestei educaţii din familie care a fost continuată de Şcoală. Şcoala despărţită complet de Biserică este una fără reper”, a spus el.
Fiindcă „Religia este o disciplină care te învaţă în primul rând valorile morale ale societăţii”, Preşedintele Academiei consideră că trebuie să rămână în trunchiul comun.
Pentru o şcoală „mai umană”
Istoricul a pledat şi pentru menţinerea altor discipline, considerate mai puţin importante: „De ce Muzica, Desenul, sau Dramaturgia pot fi puse deoparte pe motivul supraîncărcării? Când faci cu plăcere aceste lucruri, nu ai sentimentul supraîncărcării. Iar plăcerea vine din dăruire”.
Ca şi Istoria sau Geografia, aceste discipline menţin şcoala mai umană: „Şcoala umană se face, după cum am spus, prin Matematică, Fizică, Chimie, dar se face şi prin Geografie şi Istorie, fiindcă simţul timpului îl dobândeşti învăţând istorie… Iar geografia conferă simţul spaţiului”.
„Dacă scădem importanţa acestor discipline, ajungem treptat să formăm, în loc de oameni deplini, adaptaţi pentru viaţă, să formăm nişte mecanisme. Iar filosofii ne-au spus că un popor lipsit de educaţie e foarte uşor de manipulat”, a menţionat Ioan-Aurel Pop.
Câteva soluţii simple pentru îmbunătăţirea educaţiei copiilor: părinţii să petreacă mai mult timp cu copiii, iar profesorii să fie mai mult valorizaţi în societate, aşa cum erau cândva. O altă schimbare de atitudine ar viza copiii: „Dacă noi reuşim să inoculăm în sufletul tinerilor cultul muncii şi ideea că, fără şcoală, nu putem reuşi în viaţă, atunci nu este nimic pierdut”.
Şi, nu în ultimul rând, a mai spus academicianul, „să nu ne temem să ne cunoaştem specificul şi identitatea. Ca eu să pot înţelege omenirea, cred că trebuie să înţeleg mai întâi grupul din care m-am format şi să-l iubesc. Şi, iubind această patrie şi acest popor, cu siguranţă îmi voi putea revărsa dragostea asupra tuturor celorlalte popoare şi asupra întregii omeniri”, a încheiat el.
Prodocens Media este o platformă de comunicare a valorilor creştine în mediul online fondată de Cătălin Vasile în 2014. Săptămâna aceasta, emisiunea „Realitatea la zi”, transmisă zilnic în direct pe Facebook, de la ora 20:00, a avut numai subiecte din domeniul educaţiei.
Acad. Ioan-Aurel Pop, autor a numeroase cărţi, este doctor în istorie şi profesor de Istoria Transilvaniei şi Istoria medievală a României la Facultatea de Istorie şi Filozofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. În 2018, a fost ales Preşedinte al Academiei Române.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 686, Ultimul acces: 2026-09-28 00:33:32

Timp total: 0.06s...

[]:1