Documentar: 100 de ani de la reînfiinţarea Episcopiei Oradiei

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Documentar: 100 de ani de la reînfiinţarea Episcopiei Oradiei

[2020-08-27]

de Sorin Ioniţe

Duminică, 30 august 2020, se vor împlini 100 de ani de la reînfiinţarea Episcopiei Oradiei prin decretul semnat de Regele Ferdinand I.
Anul 2020 este unul aniversar pentru eparhie din mai multe motive: Se împlinesc 340 de ani de la prima atestare documentară oficială a Episcopiei Oradiei şi 325 de ani de la menţionarea ei în Diploma Împăratului austriac Leopold I.
Vă propunem o incursiune în istoria Episcopiei Oradiei, în următorul text semnat de Pr. Cristian Rus, Consilier cultural al eparhiei:
O sută de ani de la reînfiinţarea Episcopiei Oradiei – 30 august 1920
În anul Domnului 2020 Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei se află la binecuvântat ceas aniversar, împlinindu-se 100 de ani de la reînfiinţarea Eparhiei, în 1920, prin Decretul Regal semnat de Regele Ferdinand I Întregitorul la 30 august. Tot în acest an se împlinesc 340 de ani de la prima atestare documentară oficială a Episcopiei Ortodoxe a Oradiei, în anul 1680, dar şi 325 de ani de la menţionarea Episcopiei Ortodoxe a Oradiei şi a Ierarhului ei de atunci, Efrem, în Diploma Împăratului austriac Leopold I din anul 1695.
Când trupele austriece au eliberat Oradea de sub stăpânirea turcească, în anul 1680, în Oradea exista un sigur episcop, cel ortodox, ce rezida aici dinainte de menţionarea sa în documentele imperiale austriece, iar Părintele Academician Profesor Mircea Păcurariu avansează ipoteza că ar fi vorba de Episcopul Ştefan al Lipovei, care şi-a mutat reşedinţa de la Lipova la Oradea.
Împăratul Leopold I al Imperiului Habsburgic a emis, la 4 martie 1695, o Diplomă de conferire a privilegiilor ilirice, prin care a fost acordată libertate de manifestare deplină credinţei ortodoxe în teritoriile eliberate de sub stăpânirea islamică, document în care este recunoscută existenţa Episcopiei Ortodoxe a Oradiei şi Agriei, şi în care este menţionat numele Episcopului titular de atunci, Efrem (Banianin sau Veniamin) al Oradiei şi Agriei.
După arhipăstorirea Episcopului Petru Hristofor, ultimul Episcop al Oradiei cunoscut cu numele din secolul al XVIII-lea, care a fost hirotonit de către Sfântul Ierarh Antim Ivireanul şi trimis să păstorească la Oradea, autorităţile habsburgice nu au mai permis rezidarea permanentă a unui episcop ortodox în Oradea, fără însă a desfiinţa Episcopia Ortodoxă a Oradiei, astfel încât, vreme de două secole, până în anul 1920, Ierarhii de la Arad au preluat păstorirea credincioşilor bihoreni, petrecând în fiecare an câteva luni de zile la Reşedinţa Episcopală din Velenţa Oradiei, timp în care hirotoneau preoţi, efectuau vizite canonice în parohii şi oficiau sfinţirea bisericilor.
A fost nevoie de o îndelungată aşteptare, timp de mai bine de două veacuri, şi de un efort susţinut al clerului şi credincioşilor ortodocşi din Bihor pentru ca reînfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Oradiei să fie posibilă.
Arhimandritul Roman Ciorogariu, vicar eparhial din 1917 la Oradea şi viitor Episcop al Oradiei, cel dintâi după reînfiinţare, a participat la actul Marii Uniri de la Alba-Iulia împreună cu numeroşi preoţi şi credincioşi din Bihor, însă românii din aceste părţi nu s-au putut bucura de Marea Unire de la 1 decembrie. Abia după cu eliberarea Oradiei de sub stăpânirea comunistă maghiară de către Armata Română condusă de generalul Traian Moşoiu, în ziua Sfintelor Paşti din anul 1919, 20 aprilie, contextul devine favorabil pentru a duce la bun sfârşit şi idealul bisericesc al credincioşilor ortodocşi bihoreni: restatornicirea Episcopiei Oradiei.
Cu ocazia vizitei Suveranilor români la Oradea, din 23 mai 1919, Arhimandritul Roman Ciorogariu a prezentat această doleanţă seculară a românilor bihoreni. Regele Ferdinand a promis atunci că: „Episcopia Orăzii Mari se va înfiinţa mai curând decât credeţi”.
Odată cu semnarea Tratatului de pace de la Trianon, 4 iunie 1920, care a consfinţit la nivel internaţional decizia de unire a provinciilor româneşti proclamată la 1 decembrie 1918 la Alba-Iulia, a fost deschis drumul reactivării vechii Episcopii Ortodoxe a Oradiei.
Demersurile susţinute cu înflăcărare n-au rămas fără răspuns deoarece, la 23 iunie, respectiv 13 august 1920, în Senatul României şi în Camera Deputaţilor a fost votată „Legea pentru restatornicirea în Ardeal a vechei Episcopii din Oradea-Mare”, fiind apoi promulgată în ziua de 30 august 1920 prin înaltul Decret Regal emis de către Regele Ferdinand I Întregitorul. Legea avea un singur articol cu următorul conţinut: „Vechea episcopie ortodoxă română din Oradea-Mare, în ţinutul Bihorului, se restatorniceşte în drepturile sale de odinioară”.
Pentru Biserica Ortodoxă şi poporul dreptmăritor din Bihor, ziua de 30 august 1920 a rămas pentru totdeauna ca o duminică a Învierii, după secole de încercări şi privaţiuni. În această luminoasă zi, în România reîntregită, Episcopia Oradiei s-a reactivat prin Decret Regal, fiind prima Episcopie care a luat fiinţă pe pământul românesc după recunoaşterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, ca cel dintâi rod al acesteia.
S-au scurs, aşadar, o sută de ani în care clerul şi poporul dreptcredincios din Bihor, în frunte cu Întâistătători rânduiţi de Providenţă la fruntariile de vest ale ţării, au mărturisit fără întrerupere „legea românească”, atât în perioade de libertate, dar şi în mijlocul vitregiilor vremii. Au fost o sută de ani de mari şi frumoase realizări, de lupte, jertfe, umilinţe, eforturi şi biruinţe în păstrarea cu sfinţenie a credinţei dreptmăritoare şi a tezaurului tradiţiilor spirituale româneşti, clădite pe temelia reînfiinţatei Eparhii Ortodoxe Române a Oradiei.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 647, Ultimul acces: 2026-09-27 23:53:30

Timp total: 0.03s...

[]:1