S-a încheiat încă un an bisericesc. Care au fost cele mai importante evenimente din Biserica Ortodoxă Română

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.05s...

Ştiri şi Evenimente

S-a încheiat încă un an bisericesc. Care au fost cele mai importante evenimente din Biserica Ortodoxă Română

[2020-09-01]

de Ştefana Totorcea

Anul bisericesc care s-a încheiat a fost marcat de realizări şi de provocări. S-au construit biserici în diaspora, a fost proclamată canonizarea unui sfânt basarabean, iar activităţile cu tinerii au rămas prioritare. Pandemia de Covid-19 a fost cea mai mare provocare, dar şi o ocazie de a demonstra jertfelnicia clericilor şi credincioşilor, care au făcut din Biserică unul din cei mai importanţi furnizori de sprijin şi coeziune în criza sanitară.
Prezentăm o trecere în revistă a reperelor anului bisericesc care tocmai s-a încheiat.
5-8 septembrie 2019. La Craiova a avut loc a şasea ediţie a Întâlnirii Tinerilor Ortodocşi – ITO 2019. Tema evenimentului a fost „Cu toţii suntem un Potir! Credinţă, nădejde şi dragoste”. Au participat aproximativ 2.500 de tineri din Albania, Bulgaria, Grecia, Iordania, Liban, Republica Moldova, România, Siria, dar şi din diaspora românească occidentală. Evenimentul de deschidere, moderat de Aurelian Temişan şi Manuela Hărăbor, l-a avut ca invitat principal pe Părintele Patriarh Daniel şi a cuprins momente artistice oferite de soprana Felicia Filip şi rapsodul Tudor Gheorghe.
22 septembrie 2019. Prima biserică ortodoxă românească din Norvegia a fost sfinţită în oraşul Haugesund de Mitropoliţii Teofan al Moldovei şi Serafim al Germaniei împreună cu Episcopul Macarie al Europei de Nord. Parohia funcţiona din 2013, iar în 2014 aceasta fiind încredinţată părintelui Dumitru Valeriu Chiorbeja.
29 septembrie 2019. Mitropolitul Iosif al Europei Occidentale şi Meridionale a sfinţit singura mănăstire ortodoxă românească din Elveţia. După o perioadă petrecută la Castelul Rosičre de la Grolley, Franţa, proprietatea unei fundaţii a Diocezei Catolice de Lausanne, Genava şi Fribourg, maicile au căutat un loc mai liniştit şi mai retras, unde să-şi urmeze rânduiala de rugăciune şi muncă. L-au găsit la Les Sciernes d’Albeuve, în Elveţia, unde obştea s-a stabilit în 2013.
27 octombrie 2019. Canonizarea Episcopului Dionisie Erhan a fost proclamată la Bucureşti de sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou, hramul Catedralei Patriarhale. Citirea tomosului sinodal s-a făcut în prezenţa Patriarhului României, a membrilor Sfântului Sinod, a reprezentanţilor Mitropoliei Chişinăului (Patriarhia Rusă) şi ai Mitropoliei Basarabiei (Patriarhia Română) şi în faţa miilor de pelerini din toată ţara. Sfântul Ierarh Dionisie Erhan primise la Botez numele Dimitrie. A fost trecut în rândul sfinţilor în 25 octombrie 2018, la o sută de ani de la Marea Unire, fiind toată viaţa un fervent promotor al acestui ideal naţional.
28 octombrie 2019. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a luat act de dosarul de canonizare a Cuviosului Părinte Arsenie de la Mănăstirea Prislop (Arsenie Boca) depus de Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Ardealului, urmând ca acesta să treacă printr-un proces amănunţit de evaluare.
17 noiembrie 2019. Mitropolitul Iosif al Europei Occidentale şi Meridionale, Arhiepiscopul Varsanufie al Râmnicului, Episcopul Timotei al Spaniei şi Portugaliei şi Arhiereul vicar Teofil de Iberia au sfinţit prima mănăstire ortodoxă română din Portugalia, construită în mai puţin de un an. Aşezământul monahal se află la Aldeia de Santa Margarida şi a fost prezentat anul acesta într-un material realizat de urnaliştii Elena Stancu şi Cosmin Bumbuţ care străbat Europa într-o autorulotă şi documentează viaţa românilor din străinătate.
30 noiembrie 2019. La Johannesburg, în Africa de Sud, Mitropolitul Iosif al Europei Occidentale şi Meridionale, delegatul Patriarhului Daniel, a sfinţit prima biserică românească din Africa. Parohia era funcţională din anul 2000, în prezent parohul ei fiind Părintele Vasile-Răzvan Tatu.
13 februarie 2020. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ales pe Arhimandritul Benedict Vesa pentru rangul de Episcop vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului. Episcopul vicar Benedict Bistriţeanul este lector universitar la catedra de Spiritualitate Ortodoxă a Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca şi a fost a fost tuns în monahism la Mănăstirea Nicula în ianuarie 2015.
16 martie-15 mai 2020. Biserica Ortodoxă Română s-a confruntat cu una dintre cele mai importante provocări ale acestor decenii: Pandemia de Covid-19, cu toate consecinţele ei: restricţiile sanitare, care au vizat inclusiv participarea credincioşilor la slujbe şi modul de administrare a Sfintelor Taine, nevoia de intensificare a sprijinului filantropic pentru comunităţile vulnerabile social, precum şi frământările credincioşilor şi problemele psihologice produse de situaţie.
Biserica a fost prezentă peste tot unde a fost nevoie:
a colaborat cu autorităţile pentru respectarea normelor de protecţie sanitară destinate opririi răspândirii noului coronavirus la nivel de comunitate;
a oferit o vorbă de încurajare şi pace acolo unde era nevoie de liniştire;
a sprijinit spitalele pentru achiziţionarea în regim de urgenţă a echipamentului medical de care aveau nevoie;
a oferit locuri pentru carantină;
a pus la dispoziţie o platformă online pentru sprijinul persoanelor afectate de criza sanitară şi starea de urgenţă impusă pentru rezolvarea ei;
a ajutat cu alimente, medicamente, produse de igienă, măşti de protecţie şi uneori chiar şi mici sume de bani, numeroasele cazuri sociale de familii rămase fără venituri în urma închiderii activităţilor economice – valoarea totală a sprijinului oferit în timpul stării de urgenţă a fost de 4,3 miloane de euro;
s-a rugat şi se roagă permanent pentru încetarea epidemiei, ocrotirea celor sănătoşi, vindecarea bolnavilor şi întărirea personalului medical cu putere de sus – în acest scop, Părintele Patriarh Daniel a creat şi o rugăciune specială care se citeşte până azi la sfârşitul tuturor slujbelor bisericeşti;
Printr-un protocol de colaborare cu Ministerul de Interne, Biserica s-a îngrijit ca toţi cetăţenii români aflaţi în izolare la domiciliu ca urmare a stării de urgenţă să primească acasă Sfânta Lumină care se distribuie de Paşti, înaintea Sfintei Liturghii oficiate de Învierea Domnului.
20 mai 2020. Înaltpreasfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, a trecut la Domnul după ce s-a luptat o lună de zile cu noul coronavirus. Ierarhul, foarte ataşat de Bucovina, zona pe care o păstorea duhovniceşte, a fost foarte îndrăgit de credincioşi. Cu vârsta de 90 de ani, era cel mai vârstnic membru al Sfântului Sinod. În 1992, la scurt timp după ce a fost numit Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, i-a adresat Regelui Mihai invitaţia de a petrece Sfintele Paşti la Mănăstirea Putna. A fost prima vizită în ţară pe care autorităţile post-comuniste i-au permis-o suveranului.
15-28 iunie 2020. Agenţia de ştiri Basilica a Patriarhiei Române a organizat primul concurs propriu de fotografie, care a avut ca temă „Viaţa Bisericii în timp de pandemie”. Juriul a fost prezidat de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop vicar patriarhal şi a fost compus din fotograful Sorin Onişor şi fotografii Agenţiei de ştiri Basilica şi ai Ziarului Lumina: Raluca Ene, Mircea Florescu, Mihnea Păduraru, Luigi Ivanciu. Premiile, în valoare de 3.800 de lei, au fost acordate lui Mihai Alexe, Andrei Candrea şi Georgianei-Mădălina Cimpoeru. Fotografiile înscrise în concurs au ilustrat emoţia, speranţa, bucuria smerită şi răbdarea cu care credincioşii au parcurs starea de urgenţă, asistând la slujbe de la distanţă sau în condiţii speciale.
8 iulie 2020
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a transmis Sanctităţii Sale Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, că Patriarhia Română susţine păstrarea statutului de muzeu pentru Basilica Sfânta Sofia din Constantinopol (Istanbul).
Episcopia Română a Australiei şi Noii Zeelande a informat că la Melton, în statul australian Victoria, continuă lucrările la prima mănăstire ortodoxă românească din emisfera sudică. Aceasta va avea hramul Izvorul Tămăduirii şi va cuprinde un centru social şi unul cultural, un paraclis episcopal şi o biserică ce va purta hramul „Sfinţii Trei Ierarhi Români: Andrei Şaguna, Grigorie Dascălul şi Teodosie de la Brazi”.
16 iulie 2020. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea care declară data de 16 august drept „Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor”. Iniţiată de Dep. Daniel Gheorghe, legea are scopul de a informa publicul, inclusiv tinerii, despre rolul creştinismului în istoria României şi despre natura şi amploarea persecuţiei creştine, care continuă şi în prezent. Patriarhia Română a emis un comunicat de apreciere privind iniţiativa care a devenit lege pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi conştientizarea violenţelor împotriva creştinilor, iar Părintele Patriarh Daniel a vorbit despre iniţiativă într-una din omiliile sale.
19 iulie 2020
La şedinţa de lucru a Sfântului Sinod a fost ales noul Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, în persoana Preasfinţitului Calinic, care era Episcop vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor din 1991. Născut la Iaşi, în 1957, acesta s-a închinoviat la Mănăstirea Putna în 1980, iar în anul 1984 a fost tuns în monahism. În 1990 a fost numit de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, stareţ al Mănăstirii Râşca.
Reprezentanţii filialelor Asociaţiei Studenţilor Creştin-Ortodocşi Români (ASCOR) au fost felicitaţi de Patriarhul României cu ocazia împlinirii a 30 de ani „de existenţă şi de activitate, de slujire a Bisericii şi a ţării”. ASCOR a fost fondată în 14 iunie 1990 la Bucureşti cu binecuvântarea Sfântului Sinod, la iniţiativa unor studenţi şi doctoranzi de la diferite facultăţi. Asociaţia are caracter naţional, cu filiale în toate centrele universitare din ţară, şi desfăşoară activităţi spirituale, culturale şi social-filantropice.
26 iulie 2020. A fost întronizat, la Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, noul arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor. În mod simbolic, mantia a fost adusă de arhimandriţii Melchisedec Velnic, Stareţul Mănăstirii Putna, şi Nectarie Clinci, Stareţul Mănăstirii Sihăstria Putnei. Pe partea dreaptă a pieptului, era împodobită cu icoana Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, iar pe partea stângă cu icoana Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. Acest moment a confirmat că cei doi ierarhi ai Bucovinei, care au candidat amândoi la demnitatea de arhipăstor, vor da curs îndemnului Părintelui Patriarh Daniel de a colabora pentru a spori unitatea în duh a eparhiei.
31 iulie 2020. La Catedrala Naţională erau în curs placările cu piatră, tencuiala decorativă, pictura în mozaic şi lucrările la subsolurile adiacente. În interiorul lăcaşului de cult se continua montajul mozaicului de la cota +28 în jos, după ce 50% din pictura în mozaic a altarului a fost realizată la jumătatea lunii iunie. Conca absidei altarului este complet îmbrăcată cu mozaic, inclusiv decoraţiile de la nivelul ancadramentelor ferestrelor şi brâul dinspre naos
16 august 2020. A fost marcată pentru prima dată „Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor”. Mai multe clădiri din Capitală şi din ţară au fost iluminate în roşu, culoarea martiriului. Evenimentul a beneficiat de o amplă expunere în presa internaţională.
19 august 2020
Înainte de începerea noului an şcolar, în contextul discuţiilor despre reducerea numărului de ore din programa şcolară, Părintele Patriarh Daniel i-a trimis Doamnei Prof. Monica-Cristina Anisie, Ministrul Educaţiei şi Cercetării, o scrisoare deschisă în care a argumentat „importanţa prezenţei disciplinei şcolare Religie în trunchiul comun, în Planurile-cadru pentru învăţământul primar, gimnazial şi liceal” şi a afirmat că „lipsa evaluării elevilor la ora de Religie sau găsirea unor soluţii alternative la notă constituie un afront adus statutului acesteia ca disciplină şcolară”.
Preşedintele Academiei Române a exprimat aceeaşi opinie într-o emisiune transmisă în direct pe Facebook. El a pledat pentru îmbinarea în şcolile publice a achiziţiei de cunoştinţe cu formarea de atitudini şi valori, explicând că în formarea celor din urmă familia şi Biserica au un rol crucial. „Şcoala despărţită complet de Biserică este una fără reper”, a afirmat el.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 690, Ultimul acces: 2026-09-20 03:03:20

Timp total: 0.06s...

[]:1