Ziua Limbii Române în Basarabia | „Dumnezeule, te rog să-ţi aminteşti unde ai lăsat cele mai frumoase doine!”[2020-09-01]de Ştefana TotorceaZiua Limbii Române a fost sărbătorită luni în Episcopia Basarabiei de Sud la Cahul şi în oraşul Ştefan cel Mare, unde artiştii locali au filmat un cântec şi o rugă pentru poporul român – neamul cu cele mai frumoase doine. Activităţile au încurajat basarabenii să transmită limba română copiilor ca mărturie a identităţii şi unităţii de neam. Cahul: limba uneşte oamenii Luni dimineaţă, la Cahul, Preasfinţitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, doamna Anca Corfu, Consulul General al României la Cahul, şi Nicolae Dandiş, primarul municipiului Cahul, au depus flori la busturile marilor scriitori români Mihai Eminescu şi Grigore Vieru. Acţiunea a fost urmată de o slujbă oficiată de Părintele Marin Grigore, Protopop de Cahul, la Paraclisul episcopal „Sf. Mare Mucenic Pantelimon”. Cu această ocazie, părintele protopop a transmis: „Nimic nu uneşte mai mult oamenii decât limba unui popor… Să o ducem cu mândrie în şcoală, să o ducem în alte generaţii”. Consulul României la Cahul i-a felicitat „pe toţi cei care vorbesc limba română, o preţuiesc şi au dragoste pentru cultura şi civilizaţia românească”. Ceremonia religioasă a fost urmată de un moment cultural în faţa paraclisului episcopal. Acesta a debutat cu intonarea de către clerici a imnului Republicii Moldova, Limba noastră, cu versuri scrise de Părintele Alexei Mateevici şi pe muzica lui Alexandru Cristea. Copiii au recitat versuri de Grigore Vieru şi au interpretat la vioară Balada lui Ciprian Porumbescu, pe care acesta a cântat-o prima dată „Daciei întregi” la serbarea studenţilor din toate provinciile româneşti organizată la Putna de Eminescu în 1871. După ce le-a oferit copiilor implicaţi în momentul artistic cărţi româneşti, Consulul României a primit, la rândul său, de la părintele protopop, tabloul cu membrii Sfatului Ţării care au votat la 27 martie 1918 Unirea Basarabiei cu România. Evenimentul s-a încheiat cu reculegerea clericilor la bustul scriitorului Grigore Vieru. Ruga de la Parohia Sf. Voievod Ştefan Ziua a fost marcată şi la Parohia Binecredinciosului Domnitor Ştefan cel Mare şi Sfânt din oraşul Ştefan Vodă, unde Asociaţia „Prietenia – Pentru Neam şi Ţară” şi ansamblurile folclorice Vatra Nistreană şi Urmaşii lui Ştefan au serbat Ziua Limbii Române printr-un moment artistic înregistrat video şi postat pe Facebook. „Prestaţia muzicală realizată întruchipează toată suflarea românească din oraşul Ştefan Vodă şi dorinţa firească a acesteia de a reîntregi neamul într-o singură Ţară spre binele tuturor, căci aşa este voia lui Dumnezeu”, au scris organizatorii pe reţeaua de socializare. Momentul artistic se desfăşoară în biserică şi se încheie cu o recitarea unei rugăciuni pentru poporul român: „Dumnezeule, te rog să-ţi aminteşti unde ai lăsat cele mai frumoase doine!… Adună, Doamne, tot poporul Tău din toată lumea, să fie iar un neam, o limbă, o ţară!” Aproximativ 80% din populaţia Republici Moldova vorbeşte limba română. Deşi în unele medii încă se mai pretinde că ar exista o „limbă moldovenească” diferită de română, Acad. Alexandrina Cernov spune că nici lingviştii de la Moscova nu acceptă această teorie. Ziua Limbii Române se serbează în Republica Moldova începând din 1990. A fost stabilită în data de 31 august pentru că în acea zi din 1989, după dezbateri îndelungate, Sovietul Suprem al fostei Republici Sovietice Socialiste Moldova a aprobat româna ca limbă de stat şi trecerea la grafia latină. În 2013, şi România a instituit această sărbătoare, la aceeaşi dată. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 677, Ultimul acces: 2026-09-28 03:06:10
|
Timp total: 0.04s...
[]:1