© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Maica Paraschiva este medicul unui sat din Ialomiţa. Povestea ei de viaţă: „Nu” nu există![2020-09-08]de Sorin Ioniţe„Eu, în viaţă, am constatat că ‹Nu› nu există. Orice problemă are o soluţie, o rezolvare! Numai că omul trebuie să vrea, să aibă dorinţă” – a declarat Maica Paraschiva Cornea în urmă cu câteva zile la un post de televiziune. Maica Paraschiva, originară din Vicovu de Sus, Suceava, este din 2008 medic de familie într-un mic sat din Ialomiţa, la Giurgeni. A ales viaţa monahală înainte de această profesie. La vârsta de 18 ani a intrat în obştea Mănăstirii Vorona. Totul a început în 1999, pe când era încă la Vorona. A fost selectată să facă parte, alături de alte 150 de maici din ţară, dintr-un proiect-pilot iniţiat de Patriarhia Română în colaborare cu Ministerul Sănătăţii. Scopul acestuia era de a le învăţa pe călugăriţe noţiuni medicale. A urmat şcoala postliceală de asistente, apoi a decis să meargă mai departe. S-a înscris la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, pe care a terminat-o în 2007, cu specializarea medicină de familie. Întrebată despre propria persoană, Maica Paraschiva spune că „este un copil simplu, un copil crescut la ţară. Cu o copilărie foarte frumoasă, cu visele şi gândirea oricărui copil”. „Când m-am gândit ce aş vrea să fac: ‹mi-ar plăcea să mă duc la mănăstire!› Şi, într-o zi de luni, am plecat. Şi am ajuns la mănăstire şi a fost ceva de vis! Tot acel colectiv, toate acele discuţii, acea colaborare. Una e să fii acasă 6-7 persoane, una e să fii 70-80 de persoane. Şi să le vezi toate ca nişte furnicuţe şi fiecare îşi face treaba ei şi niciuna nu întreabă nimic”. În satul Giurgeni a ajuns în 2008. Îşi aminteşte cum făcea naveta dimineaţa cu cizme de cauciuc pentru a ajunge în localitate. Iniţial a reamenajat cabinetul, iar apoi a accesat fonduri europene pentru a pune pe picioare un loc adecvat pentru consultaţii. „Din 2008 sunt aici, cunosc satul, cunosc casele, gospodăriile. Când se vine la cabinet ştiu cum să abordez discuţia. Ştiu ce tratament să prescriu, pentru că ştiu situaţia financiară de acasă şi atunci voi opta pentru un tratament foarte bun, dar mai ieftin”, spune maica. Monahia se împarte între Giurgeni, Secţia de pediatrie a Spitalului Judeţean din Slobozia şi Cabinetul Centrului Social al Episcopiei din Slobozia. Cum reuşeşte să împace toate acestea cu viaţa monahală şi să mai aibă timp şi de rugăciune? Cu răbdare: „Pe primul plan cred că este răbdarea! Şi contează foarte mult sinceritatea! Să fii sincer cu cel din faţa ta, să fii sincer cu tine însuţi! Eu, în viaţă, am constatat că ‹Nu› nu există”. Orice problemă are o soluţie, o rezolvare! Numai că omul trebuie să vrea, să aibă dorinţă. Nu să aşteptăm, nu să stăm! Cum am jumătate de oră liberă, în ora aia trebuie să fac ceva! Voi da răspuns! Ce ai făcut în ora aceea? Ţi-am dat o oră la dispoziţie! Ai făcut ceva cu ea, ai înmulţit-o? Sau ai stat în fotoliu şi te-ai uitat pur şi simplu?” Îşi găseşte liniştea mai ales seara, atunci când se retrage la Mănăstirea „Sfântul Mare Mucenic Mina” – Paraclis Episcopal din Slobozia. „Vezi frumuseţea zilei de astăzi? Toată lumea este într-o alergătură permanentă, într-un neajuns permanent, într-o crispare a feţei permanentă. Dacă noi în interiorul nostru suntem zbucium, permanent zbucium, nu vedem! Nu-l vedem nici pe Dumnezeu în tot zbuciumul acela!”. Maica a vorbit pe larg despre misiunea ei ca monahie şi medic în urmă cu 3 ani la Emisiunea „Valoarea Faptei” realizată de Trinitas TV. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 927, Ultimul acces: 2026-09-29 12:36:24
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
