© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
O cruce de la Cimitirul Vesel din Săpânţa a fost adusă la Muzeul Satului din Bucureşti[2020-09-16]de Gheorghe AnghelCrucea de mormânt a lui Toader Turda, tatăl renumitului interpret de muzică populară Gheorghe Turda, a fost adusă de la Cimitirul Vesel din Săpânţa la Muzeul Satului din Bucureşti, informează Ziarul Lumina. A fost aşezată în curtea Bisericii Dragomireşti-Maramureş din incinta instituţiei, fiind darul lui Gheorghe Turda pentru muzeul bucureştean. „Îi mulţumesc doamnei Popoiu, care a binevoit şi a aprobat proiectul meu ca această cruce să poposească definitiv aici. La această mare sărbătoare şi la acest moment de suflet au venit lângă noi oameni dragi inimii, pe care îi îmbrăţişez şi le mulţumesc tuturor”, a spus Gheorghe Turda Slujba de sfinţire a crucii şi parastasul au fost oficiate de părintele Florin Şerbănescu, protos. Iachint Vardianu de la Mănăstirea Radu Vodă, pr. Emil Cărămizaru, Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou din Bucureşti, şi pr. Mircea Uţă de la Parohia Apărătorii Patriei II. Foto credit: Ziarul Lumina „Momentul sfinţirii acestei cruci este încărcat de semnificaţii”, a spus părintele Florin Şerbănescu. El a explicat că aşezarea crucii în muzeu aduce „un colţ de Maramureş” în capitală, „ea fiind un monument de artă spirituală populară”. „Muzeul Naţional al Satului, cu atâtea valori ale civilizaţiei noastre tradiţionale pe care le înmănunchează de mulţi ani, ne-a chemat pe toţi iubitorii de cultură autentică românească, astăzi fiind un prilej deosebit de pomenire şi aducere aminte a lui Dimitrie Gusti şi a tuturor marilor colaboratori care au înmiresmat cu harul lor artistic şi profesional viaţa acestei instituţii muzeale. Aşezarea acestei cruci lângă cele deja existente în curtea acestei biserici arată legătura foarte puternică în spiritualitatea ortodoxă dintre cei vii şi cei adormiţi în Domnul”, a spus pr. Şerbănescu. Satul românesc se schimbă, el nu dispare Directorul general al Muzeului Satului din Bucureşti, conf. univ Paula Popoiu, a evidenţiat importanţa momentului pentru instituţia pe care o conduce. „Muzeul Satului s-a îmbogăţit prin prezenţa unui nou monument de o valoare cu totul şi cu totul deosebită, dar şi prin prezenţa atâtor oameni extraordinari, dovadă a faptului că această instituţie de cultură, în mijlocul unui mare oraş, este păstrătoare de valori, de tradiţii. Astfel, Muzeul Satului este mărturia faptului că, deşi satul românesc se schimbă, el nu dispare”, a spus conf. univ dr. Paula Popoiu. În încheiere, au fost interpretate cântări şi pricesne tradiţionale închinate cinstitei Cruci. Cimitirul vesel din Săpânţa. Foto credit: TVR Săpânţa Satul maramureşean, atestat documentar în 1373, reprezintă o atracţie turistică la nivel internaţional. Săpânţa este vestit pentru cimitirul vesel, operă a meşterului Stan Pătraş – 1935. În apropiere se află şi mănăstirea Săpâna Peri. Cu o înălţime maximă de 78 m, lăcaşul de cult se situează în prezent pe locul 3 între lăcaşurile de cult din România. Dacă ajungeţi la Săpânţa puteţi vizita şi Rezervaţia naturală “Mlaştina Poiana Brazilor” sau Vâltorile din Săpânţa – construcţii conice realizate din buşteni în care apă captată din râu formează un vârtej puternic. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 626, Ultimul acces: 2026-09-30 07:33:42
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
