Pelerin în Bucureşti: Prima biserică din ţară care a primit moaştele Sfântului Siluan Athonitul[2020-09-23]de Raluca EneÎn apropierea sărbătorii Sfântului Siluan Athonitul, află că primul lăcaş de cult din ţară care a primit moaştele acestui cuvios este Biserica „Sf. Nicolae” – Ghica din centrul Capitalei. Numele bisericii care este Paraclis Universitar are legătură cu locul în care se află: Strada Ion Ghica, situată la câţiva paşi de Piaţa Universităţii. Lăcaşul a aparţinut în trecut Patriarhiei Moscovei, de aceea este cunoscut şi sub numele de „Biserica Rusă”. Monumentul este o construcţie atipică, având elemente ale stilului arhitectural rusesc. Moaştele Sfântului Siluan Athonitul, donate bisericii în anul 1992. Actul de Donaţie a moaştelor Sfântului Siluan de la Biserica „Sf. Nicolae” – Ghica este semnat chiar de Arhimandritul Sofronie Saharov, canonizat în 2019. Fragmentul aflat azi în biserica bucureşteană este parte din moaştele primite de Sfântul Sofronie pentru Mănăstirea Essex de la Mănăstirea Sf. Pantelimon din Muntele Athos în data de 24 septembrie 1941. Atunci a avut loc deschiderea mormântului Sf. Siluan, la trei ani de la adormirea sa. În raclă se mai află moaştele Sfântului Vasile cel Mare, Sfântului Nicoale, Sfinţilor Sila, Paisie şi Natan, Sfântului Nicolae Planas. Istoricul Bisericii „Sf. Nicolae” – Ghica Iniţiativa pentru construirea acestei biserici îi aparţine ambasadorului rus, Mihail Nicoalevici Giers, cu acordul ţarului Nicolae al II-lea, care a fost martirizat împreună cu familia sa în timpul Revoluţiei Ruse. Lăcaşul de cult era dedicat comunităţii ruse din Bucureşti, iar la începutul secolului al XX-lea constituia şi un mijloc pentru detensionarea diplomatică în relaţiile ruso-române. Biserica a fost construită între 1905-1909 de o echipă de italieni şi ruşi, după planurile arhitectului Preobrajensky. Icoana Sfântului Nicolae din catapeteasmă. Biserica a fost închinată încă de la început Sfântului Ierarh Nicolae, ocrotitorul ţarului Nicolae al II-lea, ultimul din dinastia Romanovilor. În catapeteasma bisericii se află icoana Sfintei Muceniţe Alexandra Împărăteasa, ocrotitoarea soţiei lui Nicolae al II-lea, ţarina Alexandra. Familia imperială a Romanovilor a fost canonizată de Biserica Ortodoxă a Rusiei în luna august a anului 2000. Icoana Sfântului Siluan Athonitul în medalion, deasupra icoanei Sfinţilor Romanov. În urma izbucnirii Primului Război Mondial, aceasta a fost închisă iar obiectele sale de cult au fost duse la Iaşi şi ulterior la Sankt Petersburg, unde li s-a pierdut urma. În anul 1921, lăcaşul de cult a fost redeschis iar în 1934 a trecut sub jurisdicţia Patriarhiei Române, cu rol de capelă a Universităţii. Biserica a fost resfinţită în anul 1948, în prezenţa Patriarhului Justinian. Din anul 1947, timp de 8 ani, biserica se află din nou sub jurisdicţia Moscovei. Biserica şi casa parohială din strada Episcop Chesarie nr. 9 reintră în proprietatea Patriarhiei Române în anul 1956, funcţionând ca o biserică de enorie. În ianuarie 1992, la cererea studenţilor Universităţii Bucureşti, devine Paraclisul Universitar al Universităţii Bucureşti, prima biserică din România cu această destinaţie, după 1990. Patrimoniul bisericii Pictura a fost executată, parţial, în tehnica uleiului mat de pictorul rus Vasiliev, completată în 1948 de pictorul Cudinov în stil neobizantin (Art Nouveau). Cel mai impresionant element din interiorul bisericii este catapeteasma, minuţios sculptată şi aurită, executată la Moscova, după modelul catapetesmei din Catedrala „Sfinţii Arhangheli” de la Kremlin. Catapeteasma bisericii Detalii din uşile Sfântului Altar Imagine de ansamblu al registrului superior al picturii. Scena Pogorârii la Iad a Mântuitorului domină pictura murală, amintind permanent credincioşilor de cel mai important eveniment al creştinătăţii. Icoanele împărăteşti au fost pictate de unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai stilului neo-rus, Viktor Mihailovici Vasneţov, autorul celebrei faţade a galeriei de artă Tretiakov din Moscova. Icoana împărătească a Maicii Domnului Icoana împărătească a Mântuitorului Icoana Maicii Domnului Pantanassa, izbăvitoarea de cancer Icoana „Maica Domnului Îndurerată” Icoana Maicii Domnului de la Poceaev, făcătoare de minuni Candelele care ard deasupra icoanei Maicii Domnului de la Poceaev Icoană în mozaic a Sfântului Nicolae Icoana Sfinţilor Romanovi, a Sfintei Maria Magdalena Icoana Sfintei Cneaghine Olga, pictată în pronaosul bisericii Icoana Sfintelor Parascheva, Filofteia şi Varvara La exterior, elementul spectaculos îl reprezintă cele şapte turle, dintre care se remarcă cupola principală cu înălţimea de 35 de metri. Şarpantele turlelor au forma bulbilor de ceapă, caracteristică arhitecturii de cult ruse, iar învelitorile sunt în prezent din tablă de cupru patinată, care a înlocuit învelitorile iniţiale aurite. Turlele specific ruseşti ale bisericii Părintele Vasile Gavrilă, parohul bisericii şi fondatorul Liceului Teoretic Sfinţii Trei Ierarhi Instantaneu de la sărbătoarea Sfinţilor Trei Ierarhi Superlativele Bisericii Sf. Nicolae, Paraclis Universitar: este primul paraclis universitar, după 1990 este primul lăcaş de cult din România căruia i-a fost dăruit un fragment din moaştele Sfântului Siluan Athonitul, în anul 1992 este ultima ctitorie a ţarilor din dinastia Romanov este prima biserică din România care a deţinut o copie a icoanei Maicii Domnului Pantanassa, dăruită în 2002, de stareţul Efrem Vatopedinul este singurul monument istoric din România care mai păstrează elemente ale stilului rusesc autentic de la începutul secolului XX Sursă informaţii: paraclisuluniversitar.ro şi broşura Bisericii Sf. Nicolae – Paraclis Universitar Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 618, Ultimul acces: 2026-09-30 05:28:04
|
Timp total: 0.03s...
[]:1