© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.04s...
Resfinţirea bisericii din Beiuş[2020-10-06]Preasfinţia Sa Virgil Bercea, Episcopul greco-catolic de Oradea a făcut o vizită pastorală la Beiuş, în Duminica a XIX-a după Rusalii, cu ocazia resfinţirii interioare a bisericii, după ample lucrări. A fost întâmpinat de către copii parohiei, cu flori, iar de către paroh şi protopop, pr. Zima Zorel, cu Sfânta Cruce şi cu Sfânta Evanghelie, alături de soborul de preoţi ai Protopopiatului Beiuş.A urmat slujba sfinţirii Sfintei Mese şi a interiorului bisericii. „După mărturia hrisovului dintâi, piatra de temelie şi locul bisericii s-au sfinţit în anul Domnului 2000, ianuarie 30, de către PS Virgil Bercea, Episcopul Oradiei (…) şi în anul Domnului 2002, aprilie 14, s-a sfinţit biserica Sfinţii Trei Ierarhi de către ÎPS Arhiepiscop Lucian Mureşan, PS Virgil Bercea, Episcopul locului, şi PS Ioan Şişetean, Episcopul Maramureşului. Am ridicat acest lăcaş de închinăciune, în care să îl lăudăm pe Bunul Dumnezeu. Biserica ctitorită de parohul vremii pr. Ioan Mada, are în masa Altarului relicva Sfântului Protomartir Ştefan”. În cuvântul de învăţătură, Ierarhul a vorbit despre frăţietate, făcând referire şi la enciclica „Fratelli Tutti” semnata de către Papa Francisc, sâmbătă, la Assisi, şi promulgată duminică, în ziua pomenirii Sfântului Francisc de Assisi în calendarul latin. Hramul bisericii este „Sfinţii Trei Ierarhi – Vasile, Grigore şi Ioan”, iar Preasfinţia Sa a oferit în dar parohiei şi moaştele Fericitului Martir Valeriu Traian Frenţiu, primind şi hramul mic dedicat Fericitului Martir. În cuvântul de mulţumire al părintelui protopop Zorel Zima, a subliniat faptul că: „Beiuşul este un oraş episcopal, precum recunoaştem şi Blajul. Ca parohie a Bisericii Române Unite cu Roma, greco-catolică, Beiuşul apare în matricole deja în anul 1712, având ca paroh, apoi arhidiacon/protopop pe preotul Paul Vasile. Şi înaintaşii Preasfinţiei Voastre, au avut o viziune pastorală şi naţională debordantă şi angajată, transformând micul târg într-un oraş de cultură. Astfel, într-un prim pas, Episcopul Ignatie Darabant înalţă biserica greco-catolică Sfântul Dumitru în centrul urbei noastre în anul 1800, totul din fonduri proprii episcopale. Vorbind de Blaj-Mica Romă şi a sa Şcoală Ardeleană, cu un mic pas în urmă, dar nu întârziat ci potrivit contextual, Episcopul Samuil Vulcan, în 6 octombrie 1828 înfiinţează Şcoala din Beiuş, a doua şcoală cu predare în limba română – suntem în pragul aniversării a 192 de existenţă a Colegiului Naţional Samuil Vulcan – ‘cetate de lumină’ cum cânta cândva corul elevilor vulcanişti. Alţi urmaşi ai lor, Mihai Pavel, Demetriu Radu, Valeriu Traian Frenţiu extind infrastructura şcolară şi oferă tinerilor, nu doar greco-catolici, ci de orice confesiune, acces la învăţământ de calitate spre dezvoltare personală şi emancipare a poporului nostru. Episcopul Frenţiu a acordat o atenţie şi dezvoltării economice şi turistice a zonei, cu preponderenţă Stâna de Vale. Dacă la toate acestea adăugăm şi situarea temporală a administraţiei nu doar civile ci şi bisericeşti în oraşul nostru, în perioada ocupării hortiste, punem spune, da Beiuşul este un oraş episcopal.” (Eugen Ivuţ pentru EGCO.ro) Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 821, Ultimul acces: 2026-09-30 10:38:09
|
Timp total: 0.05s...
[]:1
