© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Mesajul adunării generale CRSM & CSMR 2020[2020-10-15]Constrânşi ca niciodată, dar motivaţi ca întotdeauna, aproape 50 de surori şi fraţi s-au reunit online în zilele de 13-14 octombrie cu prilejul Adunării Generale a Conferinţelor Superioarelor Majore şi Superiorilor Majori din România. Tema, stabilită cu mult timp înainte, avea să-şi descopere abia acum deplina ei actualitate profetică: „Transformare: Prin criză spre identitate”. În salutul de deschidere, Excelenţa Sa, Nunţiul Apostolic Miguel Maury Buendia, ne-a reamintit invitaţia Papei Francisc de a ne reînnoi privirile în vremurile acestea de criză şi oportunitate cu ” o privire nouă, care ştie să vadă harul, care ştie să-şi caute aproapele, care ştie să spere”.La rândul său, PS Laszlo Bocskei, Episcopul romano-catolic de Oradea, care iniţial se oferise cu generozitate să găzduiască adunarea generală CRSM şi CSMR, ne-a pus virtual în faţa ochilor o imagine şi un psalm: Sf. Carol Borromeu rugându-se în timp de pandemie în 1576 şi versetul plin de încurajare care încheie ps. 87: „Toate izvoarele mele sunt în Tine”. În prima conferinţă despre „Criză şi identitate”, pr. Leo Pall ne-a prezentat cele două noţiuni cu multă luciditate, adică cu mult realism, fără iluzii, dar în lumină, în lumina lui Dumnezeu. Astfel, identitatea personală şi instituţională în viaţa consacrată se cere înţeleasă ca o unitate şi continuitate durabilă, precum şi ca o fidelitate faţă de valori. Când o astfel de identitate intră în criză, o dată cu diferenţa dintre ce credem despre noi şi ce suntem în realitate descoperim şi nevoia de a reduce tot mai mult acest decalaj. Iar criza care pune în lumină acest decalaj se arată în realitate crucială: la virus nou, trebuie căutat un răspuns nou! De aceea, a concluzionat că, în urma pandemiei, viaţa consacrată ori va ieşi mai puternică, ori se va adânci şi mai mult într-o caricatură a consacrării. Totuşi ultimul cuvânt a fost unul de speranţă: să nu irosim criza, să descoperim că iubirea e mai puternică decât frica! La rândul ei, sr. Regina Birou, a continuat provocarea iniţială, acutizând-o la un alt nivel: „cine (nu) se simte în criză?” Şi în acest context, l-a evocat surprinzător pe Einstein, pentru care „criza este o binecuvântare spre creştere”. Adaptând afirmaţia la realitatea vieţii consacrate, ne-a conştientizat că situaţia de criză a precedat cu mult izbucnirea pandemiei, care nu făcut decât să acutizeze o realitate deja dramatică: marea noastră „bubă” constă în lipsa de calitate a vieţii comunitare şi în lipsa de coerenţă a vieţii consacrate. De aici au reieşit trei „imperative” adresate deopotrivă surorilor şi fraţilor: convertire, umanizare şi fraternitate, ca trei apeluri urgente de a alege umanul şi nu inumanul pentru a redeveni semne ale lui Cristos. În încheiere, PS Florentin, puntea dintre Conferinţa Episcopală Română şi Viaţa consacrată din România, ne-a însufleţit prin înduhovnicirea celor trei îndemnuri sanitare din timpul pandemiei: „Staţi acasă!” ca un prilej de redescoperire a comunităţii ca primă misiune a persoanelor consacrate; „Distanţare fizică” ca prilej de apropiere spirituală prin arta privirii, a zâmbetului şi a rugăciunii; „Puneţi-vă măştile!”, dar în sens de ocrotire, şi nu invers de ascundere sau de faţadă faţă de aproapele! Cu ce rămânem din aceste zile copleşite de Darurile Duhului, revărsate spiritual pe cale virtuală? Cu urgenţa convertirii privirilor noastre: asupra propriei realităţi ca persoane şi institute de viaţă consacrată, a chemării şi misiunii primite în dar mai ales în timp de criză, şi mai ales a lui Dumnezeu, care nu încetează să ne privească, văzând pe Fiul Său în fiecare soră şi frate de pe acest pământ! (consiliile CRSM şi CSMR) Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 693, Ultimul acces: 2026-09-28 12:44:19
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
