Cinci schituri ardelene au fost ridicate la rangul de mănăstire[2020-10-20]de Iulian DumitraşcuÎn şedinţa de lucru a Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Ardealului, care a avut loc la Deva, s-a decis ca cinci schituri transilvănene să fie ridicate la rangul de mănăstire, iar la Şmig să fie înfiinţat un aşezământ monahal. Astfel: Schitul Hristos Pantocrator Alba Iulia devine „Mănăstirea Ortodoxă Hristos Pantocrator Alba Iulia”. Este situată pe hotarul de vest al municipiului Alba Iulia, într-o frumoasă zonă rezidenţială, aflată la liziera pădurii de la poalele unei coline a Munţilor Metaliferi. Istoria aşezământului este legată de numele celui de-al doilea episcop al Armatei, Ioan Stroia, din iniţiativa căruia, în anul 1937, a fost înfiinţat Schitul „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”. Odată cu instaurarea regimului comunist şi desfiinţarea Episcopiei Armatei, în anul 1948, aici au vieţuit episcopii Policarp Moruşcă al Americii şi Veniamin Nistor al Caransebeşului. Ansamblul monahal este construit în formă de cetate semideschisă, având în mijloc două frumoase locaşuri de rugăciune: biserica mică „Sfântul Lazăr” şi biserica mare „Sfântul Mare Mucenic Mina”. La iniţiativa Părintelui Arhiepiscop Irineu, în urma unor ample lucrări, aici au s-a construit: Cripta Ierarhilor, Căminul bisericesc Peregrinus şi Centrul cultural-misionar. Schitul Sfântul Ioan Botezătorul Livezile devine „Mănăstirea Ortodoxă Sfântul Ioan Botezătorul Livezile”. Situată la 10 km de municipiul Aiud, a fost înfiinţată după anul 1990, ca urmare a dorinţei şi a credinţei jertfelnice manifestate de către binecredinciosul Petru Irimie din localitatea Livezile. Biserica acestui aşezământ a fost ridicată din lemn, piatra de temelie fiind aşezată în anul 1996. Locaşul de închinare a primit haina picturii între anii 1998-1999, lucrarea fiind realizată în tehnica tempera de către pictorul George Dăscălescu. Biserica a fost târnosită la data de 13 august 2000, în prezenţa a numeroşi credincioşi din împrejurimi. Schitul Sfânta Cuvioasă Parascheva Sub Piatră devine „Mănăstirea Ortodoxă Sfânta Cuvioasă Parascheva Subpiatră”. Pe vatra unui vechi aşezământ mănăstiresc, în anul 1991 avea să fie reînfiinţat Schitul Sub Piatră. Cătunul Sub Piatră sau Ocnăşeşti e posibil să aibă aceeaşi vechime ca şi satul Sălciua de Jos, adică aproximativ şase sute de ani. Biserica de lemn a schitului, declarată monument istoric, a fost edificată în anul 1797. Acest lucru se poate constata din inscripţia cu cifre chirilice şi româneşti care sunt încrustate deasupra uşii de la intrare. Potrivit tradiţiei orale, biserica de lemn actuală a fost zidită pe locul unei biserici mai vechi, numită schitul Maicii Domnului. Viaţa monahală a început să se recontureze în acest loc după 1991. S-a început construirea unei noi biserici şi construirea de chilii. Schitul Înălţarea Sfintei Cruci Aiud devine „Mănăstirea Ortodoxă Înălţarea Sfintei Cruci Aiud”. La Aiud, loc de întemniţare şi exterminare, comuniştii au îngropat, în cimitirul denumit de localnici „Râpa Robilor”, elita rezistenţei româneşti. Puţinii supravieţuitori ai închisorilor comuniste au luat decizia în 1992 de a ridica în acest loc (denumit în „47-”64 „Râpa robilor”) un monument, ca simbol al biruinţei lui Hristos şi a credintei creştin-ortodoxe. Construcţia s-a finalizat în anul 1999, iar în anul 2000 Înaltpreasfinţitul Bartolomeu Anania (trecut şi el prin temniţa Aiudului) a sfinţit Sfânta Masă din interiorul monumentului. În anul 2001, revine în Aiud la „Râpa robilor“, pentru prima dată de la eliberarea din 1964, părintele Iustin Pârvu, stareţul mănăstirii Petru Vodă. În septembrie 2004, Înaltpreasfinţitul Andrei, episcopul Alba Iuliei, dă binecuvântare părintelui Iustin să înfiinţeze un schit cu hramul „Înălţarea Sfintei Cruci“, în care să fie pomeniţi toţi martirii neamului românesc. Schitul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului şi Sf. Maxim Mărturisitorul din Ohaba devine Mănăstirea „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” şi „Sf. Maxim Mărturisitorul” din Ohaba. A fost înfiinţată Mănăstirea „Sf. Gherasim” în localitatea Şmig, jud. Sibiu. Potrivit Art. 75, alineatul 1, din Statutul pentru Organizarea şi Funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, „Înfiinţarea, desfiinţarea şi transformarea mănăstirilor de călugări în mănăstiri de călugăriţe sau a mănăstirilor de călugăriţe în mănăstiri de călugări, precum şi ridicarea schiturilor la rang de mănăstiri se aprobă de către Sinodul Mitropolitan la propunerea motivată a chiriarhilor eparhiilor sufragane, după o atentă şi riguroasă evaluare a motivelor, a existenţei bazei materiale şi a personalului monahal necesar, precum şi a condiţiilor misionare locale”. Tot în aceeaşi şedinţă, a fost hotărâtă reactivarea publicaţiei „Mitropolia Ardealului”, ca revistă oficială a Mitropoliei ardelene. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 780, Ultimul acces: 2026-09-30 18:57:42
|
Timp total: 0.03s...
[]:1