Haaretz: Schitul Românesc de la Iordan păstrează fresca intactă sub intemperiile necruţătoare ale Deşertului Iudeei - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

Haaretz: Schitul Românesc de la Iordan păstrează fresca intactă sub intemperiile necruţătoare ale Deşertului Iudeei

[2021-03-24]
de Ştefana Totorcea

Haaretz a dedicat vineri un reportaj regiunii Qasr al-Yahud, partea israeliană a Văii Mănăstirilor de pe malul Iordanului. Cotidianul israelian prezintă fotografii ale Schitului Românesc de la Iordan şi scrie că mozaicurile, frescele şi inscripţiile mănăstirilor s-au păstrat intacte în ciuda intemperiilor necruţătoare din Deşertul Iudeei.
Ziarul mai prezintă imagini cu mănăstirea etiopiană, dar şi cu mănăstirea greacă, vizibilă pe partea iordaniană a sitului.
Qasr al-Yahud este o regiune situată la nord de Marea Moartă pe unde se crede că au intrat evreii în Pământul Făgăduinţei după ce au rătăcit 40 de ani prin pustie. Tot de acolo a fost răpit la cer Profetul Ilie. Zona a fost locul de vieţuire în asceză al Sfintei Maria Egipteanca.
Dar, cel mai important, acolo se află locul Botezului Domnului, cel mai probabil pe partea iordaniană a sit-ului (numită în arabă Al-Maghtas), care a fost inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO.
Interiorul Schitului Românesc de la Iordan. Foto: Eitan Leshem/Haaretz
Mănăstirile construite aici au fost grav avariate în timpul Războiului de Şase Zile din 1967, când o parte din zonă a intrat sub control israelian.
Autorităţile israeliene au deschis zona pentru turism înainte de pandemie. În 2019, un milion din cele patru milioane de turişti care au vizitat Israelul au trecut şi pe la Qasr al-Yahud, informează Haaretz.
„Ruinele dezolante fac un contrast şocant cu peisajul acestei perioade, când pustiul înverzeşte şi se umple de culoare”, relatează publicaţia.
„Din orice unghi este vizibil peisajul dramatic, cu sfinte locaşuri care spun o poveste în care se împletesc istoria, politica, diplomaţia şi problemele de securitate.”
Istoricul Schitului Românesc de la Iordan
Vedere spre deşert din incinta Schitului Românesc de la Iordan, în zona Qasr al-Yahud. Foto: Eitan Leshem/Haaretz
După 1931, pe cele două maluri ale Iordanului, mai multe naţiuni şi confesiuni creştine au construit mănăstiri, la invitaţia Guvernului Palestinian, care a oferit parcele de câte 10 dumane (10.000 mp) comunităţilor religioase.
Patriarhia Română, prin eforturile delegatului său, Ieromonahul Gherasim Luca, ajutat de Consulul României în Palestina, a intrat în posesia terenului în 3 ianuarie 1933, iar piatra de temelie a fost pusă, cu binecuvântarea Patriarhului Miron Cristea în 25 aprilie 1935.
Pentru refacerea Schitului Românesc de la Iordan, unde a slujit cândva şi Sf. Ioan Iacob Hozevitul, şi pentru deminarea perimetrului din jurul lui, Patriarhia Română a iniţiat în 2016 o campanie de strângere de fonduri.
După deminare, la jumătatea anului trecut, reprezentanţii Patriarhiei Române la Locurile Sfinte au reuşit să pătrundă în biserica schitului. Au găsit catapeteasma fără icoane, uşile dărâmate, iar turla centrală căzută în interiorul bisericii.
Părintele Arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, Reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, a declarat pentru Basilica.ro că situaţia intrării străinilor în Israel nu este încă rezolvată, ceea ce constituie o piedică pentru demararea etapei tehnice a proiectului de restaurare a Schitului Românesc de la Iordan.
Foto: Eitan Leshem/Haaretz
„Pământul din regiunea Qasr al-Yahud se află în continuare în custodia armatei, dar Ministerul Turismului Israelian are în plan dezvoltarea zonei, deci perspectivele sunt promiţătoare”, a declarat arhimandritul. „Totul se va porni după ce se termină pandemia.”
Deocamdată, situaţia turismului în Israel este încă neclară din cauza restricţiilor de mişcare dictate de siguranţa sanitară. Israelul cere la intrarea în ţară prezentarea unui „paşaport COVID-19”, sau „paşaport verde”.
În Uniunea Europeană se lucrează la posibilitatea emiterii unui astfel de act, care ar trebui să facă dovada că persoana este vaccinată anti-Covid-19, a suferit de această boală sau are un test negativ valabil.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 701, Ultimul acces: 2026-09-21 07:56:48