Praedicate evangelium: Papa Francisc reformează Curia Romană

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.05s...

Ştiri şi Evenimente

Praedicate evangelium: Papa Francisc reformează Curia Romană

[2022-03-19]

San Pietro
Vaticanul a publicat sâmbătă un document mult aşteptat care pune în aplicare reforma Papei Francisc privind organizarea şi structura Curiei Romane. Constituţia apostolică „Praedicate evangelium” (Predicaţi Evanghelia) a fost publicată iniţial doar în limba italiană pe 19 martie, după nouă ani de elaborare de către Consiliul Cardinalilor care îl consiliază pe Papa. Constituţia subliniază faptul că „orice credincios” poate conduce unul dintre dicasterele Vaticanului nou constituite sau alte organisme, „ţinând cont de competenţa, puterea de guvernare şi funcţia lor particulară”.

„Praedicate evangelium” înlocuieşte „Pastor bonus”, constituţia apostolică privind Curia Romană promulgată de Papa Ioan Paul al II-lea la 28 iunie 1988 şi modificată ulterior de ambii Papi Benedict şi Francisc. Odată cu publicarea noii constituţii, „Pastor bonus” este „complet abrogată şi înlocuită”. Constituţia a fost publicată în solemnitatea Sfântului Iosif, soţul Sfintei Fecioare Maria, la a noua aniversare a inaugurării pontificatului Papei Francisc. Ea va intra pe deplin în vigoare la 5 iunie, solemnitatea Rusaliilor.
Conform noii constituţii, toate departamentele principale ale Vaticanului sunt acum cunoscute sub numele de „dicastere”. Puternica Congregaţie a Vaticanului pentru Doctrina Credinţei, de exemplu, se va numi acum „Dicasterul pentru Doctrina Credinţei”. Împreună cu eliminarea titlului de „Congregaţie” la departamentele Vaticanului, noua constituţie redenumeşte Consiliile Pontificale ca „dicastere”. Constituţia spune: „Curia Romană este compusă din Secretariatul de Stat, Dicasterele şi alte organisme, toate egale din punct de vedere juridic între ele”. Cele 16 dicastere sunt următoarele:
Dicasterul pentru Evanghelizare
Dicasterul pentru Doctrina Credinţei
Dicasterul pentru Slujirea Carităţii
Dicasterul pentru Bisericile Orientale
Dicasterul pentru Cultul Divin şi Disciplina Sacramentelor
Dicasterul pentru Cauzele Sfinţilor
Dicasterul pentru Episcopi
Dicasterul pentru Cler
Dicasterul pentru Institutele de Viaţă Consacrată şi Societăţile de Viaţă Apostolică
Dicasterul pentru Laici, Familie şi Viaţă
Dicasterul pentru Promovarea Unităţii Creştinilor
Dicasterul pentru Dialogul Interreligios
Dicasterul pentru Cultură şi Educaţie
Dicasterul pentru Promovarea Dezvoltării Umane Integrale
Dicasterul pentru Texte Legislative
Dicasterul pentru Comunicare
Documentul explică faptul că „a devenit necesară reducerea numărului de departamente, reunindu-le pe cele al căror scop era foarte asemănător sau complementar, şi regândirea funcţiilor acestora cu scopul de a evita suprapunerea competenţelor şi de a face munca lor mai eficientă”.
Într-o schimbare semnificativă, Consiliul Pontifical pentru Promovarea Noii Evanghelizări şi Congregaţia pentru Evanghelizarea Popoarelor, responsabile pentru activitatea misionară, sunt comasate în Dicasterul pentru Evanghelizare, prezidat direct de Papă. Dicasterul pentru Evanghelizare este enumerat pe primul loc între dicasterele din document, ceea ce indică centralitatea sa în noua structură a Curiei Romane. Dicasterul va avea două secţiuni, una pentru „chestiunile fundamentale ale evanghelizării în lume” şi alta „pentru prima evanghelizare şi noile Biserici particulare din teritoriile de competenţă”. Fiecare secţiune va fi condusă, în numele Papei, de un „pro-prefect”.
Documentul confirmă modificările aduse fostei Congregaţii pentru Doctrina Credinţei, dezvăluite de Papa Francisc în februarie. Papa a reorganizat structura internă a biroului de doctrină al Vaticanului în două secţiuni: o secţiune doctrinală şi o secţiune disciplinară. Stabilind responsabilităţile secţiunii doctrinare, noua constituţie spune că aceasta lucrează în strânsă legătură cu liderii Bisericii din întreaga lume „în exercitarea misiunii lor de învăţători şi profesori autentici ai credinţei, pentru care sunt obligaţi să protejeze şi să promoveze integritatea acestei credinţe”. Secţiunea „examinează scrierile şi opiniile care par a fi contrare sau dăunătoare dreptei credinţe şi morale; caută dialogul cu autorii lor şi prezintă remedii adecvate care trebuie aplicate, în conformitate cu propriile norme”. De asemenea, „se străduieşte să se asigure că există o respingere adecvată a erorilor şi doctrinelor periculoase care se răspândesc în rândul poporului creştin.”
Documentul explică faptul că Comisia Pontificală pentru Protecţia Minorilor este încadrată în Dicasterul pentru Doctrina Credinţei. „Sarcina ei este de a oferi Sfântului Pontif Roman sfaturi şi consiliere şi de a propune iniţiativele cele mai potrivite pentru protecţia minorilor şi a persoanelor vulnerabile”, se arată în document. Cardinalul Seán O’Malley, preşedintele comisiei pontificale, a salutat această schimbare. El a declarat: „Pentru prima dată, Papa Francisc a făcut din protecţia minorilor o parte fundamentală a structurii guvernării centrale a Bisericii: Curia Romană”. „Legătura mai strânsă a comisiei cu activitatea noului Dicaster pentru Doctrina Credinţei reprezintă un pas înainte semnificativ în modernizarea locului şi al mandatului comisiei, ceea ce nu poate duce decât la o cultură mai puternică a protecţiei copiilor în întreaga Curie şi în întreaga Biserică. Păstrându-şi statutul de organism separat în cadrul dicasterului, care se bucură de acces direct la Sfântul Părinte şi cu propria conducere şi personal, comisia pontificală reînnoită şi restabilită va juca un rol din ce în ce mai incisiv în asigurarea faptului că Biserica este un loc sigur pentru copii şi pentru persoanele vulnerabile.” Cardinalul O’Malley, Arhiepiscop de Boston, este membru al Consiliului Cardinalilor, care l-a sfătuit pe Papă cu privire la noua constituţie.
Biroul de caritate papal, condus de către Cardinalul Konrad Krajewski, elemozinier papal, devine noul Dicaster pentru Slujirea Carităţii. Potrivit Vatican News, schimbările conferă acestui oficiu „un rol mai semnificativ în Curie”. Constituţia spune că noul Dicaster pentru Cultul Divin şi Disciplina Sacramentelor este responsabil de organizarea „redactării sau revizuirii şi actualizării ediţiilor tipice ale cărţilor liturgice”. „Dicasterul confirmă traducerile cărţilor liturgice în limbile curente şi acordă recognitio [recunoaştere formală] adaptărilor adecvate ale acestora la culturile locale, aprobate în mod legitim de către Conferinţele Episcopale”, se spune. Se adaugă că „dicasterul se ocupă de reglementarea şi disciplina Sfintei Liturghii în ceea ce priveşte forma extraordinară a ritului roman”. Papa Francisc a impus restricţii stricte asupra celebrării formelor extraordinare de Liturghie – aşa-numitele Liturghii latine tradiţionale – în scrisoarea sa apostolică „Traditionis custodes” din iulie 2021.
În ceea ce priveşte organismul cunoscut acum sub numele de Dicasterul pentru Cauzele Sfinţilor, noua constituţie spune: „Este de competenţa dicasterului să judece acordarea titlului de Doctor al Bisericii unui sfânt, după ce a obţinut votul Dicasterului pentru Doctrina Credinţei cu privire la doctrina lor eminentă”. Consiliul Pontifical pentru Cultură şi Congregaţia pentru Educaţie Catolică sunt reunite în cadrul Dicasterului pentru Cultură şi Educaţie, care este împărţit în două secţiuni.
Se spune că primele proiecte de constituţie ar fi acordat puteri mari Secretariatului de Stat al Vaticanului, care ocupa deja o poziţie centrală în cadrul Curiei Romane. În versiunea finală, Secretariatul de Stat este enumerat înaintea celor 16 dicastere. Documentul publicat spune că instituţia, supervizată de secretarul de stat al Vaticanului, Cardinalul Pietro Parolin, „îl asistă îndeaproape pe Suveranul Pontif în exercitarea misiunii sale supreme”. Documentul descrie sarcinile celor trei secţiuni ale Secretariatului: Secţia pentru Afaceri Generale, Secţia pentru Relaţii cu Statele şi Organizaţiile Internaţionale şi Secţia pentru Personalul Diplomatic al Sfântului Scaun. Prima secţiune are responsabilităţi largi, printre care „se ocupă de gestionarea afacerilor referitoare la serviciul zilnic al Suveranului Pontif Roman”, coordonează activitatea dicasterelor „fără a aduce atingere autonomiei acestora”, redactează documente papale precum scrisorile apostolice şi dă „indicaţii Dicasterului pentru Comunicare cu privire la comunicările oficiale referitoare atât la actele Suveranului Pontif Roman, cât şi la activitatea Sfântului Scaun”.
Subliniind alte noutăţi din text, Vatican News subliniază că Secretariatul de Stat este definit ca „secretariat papal”, Biroul de Personal al Curiei este transferat la Secretariatul pentru Economie, iar „Administraţia Patrimoniului Scaunului Apostolic (APSA) trebuie să îşi desfăşoare activitatea prin intermediul activităţii instrumentale a Institutului pentru Operele de Religie”, cunoscut şi sub numele de „Banca Vaticanului”. „Constituţia stabileşte, de asemenea, că pentru clericii şi religioşii care servesc în Curia Romană, mandatul este de cinci ani şi poate fi reînnoit pentru un al doilea mandat de cinci ani, la sfârşitul căruia se întorc în Diecezele şi comunităţile lor de origine”, precizează portalul de ştiri online al Vaticanului.
Obiectivele reformei sunt prezentate într-o secţiune a noii constituţii intitulată „Principii şi criterii pentru slujirea Curiei Romane”. Aceasta stabileşte 11 principii directoare: „Slujirea misiunii Papei”, „Coresponsabilitatea în communio”, „Slujirea misiunii Episcopilor”, „Sprijinirea Bisericilor particulare şi a Conferinţelor lor Episcopale şi a structurilor ierarhice orientale”, „Natura de vicar a Curiei Romane”, „Spiritualitate”, „Integritate personală şi profesionalism”, „Colaborarea între Dicastere”, „Întâlniri interdicasteriale şi intradicasteriale”, „Exprimarea catolicităţii” şi „Reducerea Dicasteriilor”. Pe lângă definirea competenţelor celor 16 dicastere, constituţia de 54 de pagini subliniază rolul altor instituţii ale Vaticanului, inclusiv al organismelor judiciare, precum Penitenţeria Apostolică, al organizaţiilor economice, precum Biroul auditorului general, şi al altor birouri, precum Prefectura Casei Pontificale. Aceasta enumeră îndatoririle Camerlengo-ului Sfintei Biserici Romane, în prezent Cardinalul Kevin Farrell, care supraveghează funcţionarea Vaticanului în timpul unui interregn papal. De asemenea, defineşte calităţile aşteptate de la avocaţii care lucrează pentru Sfântul Scaun, de la care se aşteaptă „să ducă o viaţă creştină integrală şi exemplară şi să îşi îndeplinească sarcinile care le sunt încredinţate cu cea mai mare conştiinţă şi pentru binele Bisericii”.
Vaticanul va prezenta în mod oficial noua constituţie în cadrul unei conferinţe de presă luni, 21 martie. Printre vorbitori se vor număra cardinalul Marcello Semeraro, prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor, episcopul Mellino şi părintele Gianfranco Ghirlanda, S.J., expert în drept canonic. Noua constituţie aminteşte de reformele anterioare ale Curiei Romane din secolele trecute. Ea evidenţiază reformele instituite în secolul al XX-lea de către Papa Paul al VI-lea şi Papa Ioan Paul al II-lea. Se spune: „În continuitate cu aceste două reforme recente şi cu recunoştinţă pentru serviciul generos şi competent pe care, de-a lungul timpului, atât de mulţi membri ai Curiei l-au oferit Pontifului Roman şi Bisericii universale, această nouă constituţie apostolică îşi propune să armonizeze mai bine exercitarea actuală a serviciului Curiei cu drumul de evanghelizare pe care Biserica, mai ales în acest timp, îl trăieşte”.

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 699, Ultimul acces: 2026-09-22 05:02:37

Timp total: 0.05s...

[1]:1