Din sinaxare: 5 femei sfinte, printre primii doctori fără de arginţi[2024-02-23]de Raluca-Emanuela EnePrintre sfinţii doctori fără de arginţi din sinaxare se disting şi figurile a cinci femei. Vieţile lor sfinte au fost o împletire între feminitatea manifestată prin mângâiere adusă celor aflaţi în suferinţă cu tăria şi curajul mărturisirii dreptei credinţe. Unele scrieri1 menţionează că tradiţia „doctorilor fără de arginţi” a fost fondată de trei femei, Sfintele Zinaida, Filonela şi Ermiona, primele dintr-o serie lungă de astfel de sfinţi. Vă prezentăm pe scurt vieţile acestor cinci femei care au deschis calea tămăduirilor făcute în numele lui Hristos. Sfânta Ermiona – 4 septembrie Sfânta Ermiona s-a născut în Cezareea Palestinei în secolul I şi este una dintre cele patru fiice ale Sfântului Filip, diaconul şi unul dintre cei 70 de Apostoli (Fapte 21:9). A plecat împreună cu sora sa, Eutihia, în căutarea Sfântului Apostol Ioan, dar acesta se mutase deja la Domnul. Aceste două surori dobândiseră încă din Palestina cunoştinţe medicale pe care le-au folosit tratând bolnavii în călătoriile lor. Nu doreau să primească nicio răsplată pentru ajutorul oferit, de aceea biserica le numără printre doctorii fără de arginţi. Cele două surori sunt cunoscute şi pentru faptul că au pus bazele unei case de oaspeţi în care le purtau de grijă bolnavilor, săracilor şi călătorilor. Sfânta Ermiona a fost prigonită de împăraţii Traian şi Hadrian şi a trecut la Domnul după ce a fost martirizată. Sfânta Tecla – 24 septembrie Mulţi credincioşi o cunosc pe Sfânta Tecla (secolul I) drept prima femeie martir, ucenică a Sfântului Apostol Pavel şi întocmai cu apostolii. Însă, aceasta este descrisă în sinaxar şi drept „tămăduitoare bună”2. De asemenea, este menţionat faptul că „fără de plată tămăduia pe cei ce veneau la dânsa”2. Sfânta Tecla şi-a asumat această vocaţie, de vindecătoare, după ce a fost botezată de Sf. Ap. Pavel şi după ce L-a mărturisit pe Hristos în faţa păgânilor, îndurând numeroase chinuri. Prigonitorii au eliberat-o, după ce au văzut că sfânta este salvată în chip minunat din toate încercările. Aceasta şi-a continuat propovăduirea şi într-un final a rămas într-o peşteră din Seleucia (pe actualul teritoriu al Irakului). Aici a devenit şi mai cunoscută datorită vindecărilor, atrăgând invidia doctorilor şi vrăjitorilor care sărăciseră şi nu înţelegeau de unde vine această putere a sfintei. Aceştia au trimis oameni care să-i facă rău Sfintei Tecla, dar prin rugăciunile ei Domnul a deschis un munte în care s-a adăpostit şi care i-a devenit mormânt. Sfintele Zinaida şi Filonela – 11 octombrie Sfintele Zinaida şi Filonela (stânga, respectiv dreapta) şi Sf. Ermiona (centru) Surorile Zinaida şi Filonela s-au născut în secolul I, în Tarsul Ciliciei, pe teritoriul actual al Turciei. Erau verişoare ale Sfântului Apostol Pavel şi surori ale Sfântului Iason, primul episcop al Tarsului, cel care le-a şi botezat. Cele două surori au studiat filosofia la o şcoală importantă din oraş, dar au fost atrase mai mult de ştiinţele medicale. Astfel, au început să aplice principiile creştine dobândite de la fratele lor, în tratamentul bolnavilor într-o bolniţă din Tars. Sfintele considerau că în tratamentul unui bolnav trebuie să se urmeze două direcţii: vindecarea bolilor şi neputinţelor trupeşti şi a celor sufleteşti. Au dorit să răspândească cuvântul lui Dumnezeu şi în alte ţinuturi, aşa că au părăsit oraşul natal şi s-au îndreptat spre cetatea Demetriada (regiunea Cilicia) sau după alte surse, spre Tessalia. Cert este că cele două surori sfinte şi-au amplificat activitatea de „doctori fără de arginţi”. Au înfiinţat un nou aşezământ, au vindecat numeroşi oameni fără să accepte plată şi i-au convertit pe mulţi la creştinism. Sfintele au avut un sfârşit mucenicesc, la o vârstă înaintată, fiind omorâte cu pietre de păgâni. Sfânta Muceniţă Sofia Doctoriţa – 22 mai Singurele informaţii disponibile despre Sfânta Sofia sunt faptul că a fost doctoriţă şi a murit ca martiră, prin decapitare, una dintre cele mai cunoscute metode de ucidere a creştinilor din vremea prigoanelor. Numele ei a rămas totuşi în sinaxare şi este pictată în biserici ţinând în mână crucea şi instrumente medicale. De asemenea, este reprezentată în icoanele soborului extins al sfinţilor doctori fără de arginţi. Numele „Sofia” înseamnă „înţelepciune”, iar cea mai cunoscută sfântă cu acest nume este tot o martiră din Roma, serbată în 17 septembrie. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 311, Ultimul acces: 2026-09-23 07:26:41
|
Timp total: 0.03s...
[]:1