Academia Română şi Academia Moldovei „reflectă vechea unitate a poporului român şi o construiesc zi de zi pe cea nouă”[2026-01-08]de basilica.roAcademia Română şi Academia de Ştiinţe a Moldovei au publicat, săptămâna trecută, o declaraţie comună în care subliniază rolul esenţial al instituţiilor academice în consolidarea identităţii naţionale şi afirmă „dispariţia de facto a hotarului artificial de pe Prut”. Documentul este semnat de preşedintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, şi de preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, acad. Ion Tighineanu. Textul pune accent pe parcursul istoric al Academiei Române, înfiinţată în 1866, care a inclus încă de la început reprezentanţi ai Basarabiei printre membrii săi. Acest fapt este prezentat ca o dovadă a vocaţiei de unitate a românilor, manifestată cu mult înainte de Marea Unire din 1918. „Academia Română, fondată în anul 1866, s-a născut ca instituţie a unităţii de cultură, afirmate prin limbă şi istorie, iar prezenţa, încă de la început, a trei reprezentanţi ai Basarabiei printre membrii săi fondatori confirmă rolul său integrator şi misiunea de asigurare a unităţii poporului român”. „Alături de românii basarabeni, au devenit membri ai primului nucleu al Academiei Române savanţi şi scriitori din toate provinciile istorice româneşti, astfel încât România culturală unificată s-a creat la 1866-1867, cu mult înainte de a exista în realitate România politică unită din 1918. Altfel spus, Academia a avut încă de la început vocaţia unităţii românilor”, se precizează în mesajul comun. Academia Moldovei a păstrat identitatea românească Declaraţia evidenţiază şi rolul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, fondată în 1961, într-un context marcat de traumele celui de-al Doilea Război Mondial şi de integrarea forţată a Basarabiei în Uniunea Sovietică. În ciuda acestor condiţii, instituţia a contribuit la păstrarea şi afirmarea identităţii culturale şi ştiinţifice româneşti. „În pofida constrângerilor ideologice ale timpului, această instituţie a reuşit să păstreze, să dezvolte şi să transmită generaţiilor viitoare tradiţia ştiinţifică şi culturală a poporului situat în jumătatea de răsărit a vechii Ţări Româneşti a Moldovei”, menţionează comunicatul. În faţa unei propagande considerate nocive, cele două academii afirmă că identitatea românească a populaţiei de pe ambele maluri ale Prutului este un fapt recunoscut la nivel internaţional. Ele îşi asumă în continuare misiunea de a apăra valorile fundamentale ale poporului român, precum limba, istoria şi cultura, prin cercetare serioasă şi dialog ştiinţific. „Dispariţia de facto a hotarului artificial de-a lungul Prutului nu reprezintă doar un obiectiv politic, ci rezultatul unui proces îndelungat de reîntregire spirituală, culturală şi ştiinţifică”, se arată în declaraţie. Unitatea se construieşte în fiecare zi Cele două instituţii se definesc drept actori centrali ai unei unităţi durabile, contribuind la construirea fundamentului necesar unei eventuale reîntregiri politice a românilor. „În acest proces, Academia Română şi Academia de Ştiinţe a Moldovei joacă rolul de arhitecţi ai unităţii durabile, pregătind temelia pe care, la momentul istoric potrivit, se va putea realiza şi întregirea politică a tuturor românilor”. „Astfel, prin responsabilitate, continuitate şi fidelitate faţă de adevăr, cele două academii – Academia Română şi Academia de Ştiinţe a Moldovei – reflectă vechea unitate a poporului român şi o construiesc zi de zi pe cea nouă, spre victoria adevărului, spre gloria şi prosperitatea spirituală a românilor de pretutindeni”, concluzionează documentul. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 301, Ultimul acces: 2026-09-21 14:05:22
|
Timp total: 0.04s...
[]:1